Curtea Constituțională (CCR) dezbate marți, 1 iulie, sesizarea depusă de partidele AUR, POT și S.O.S. cu privire la legea care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
FOTO: CCR
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, care a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri.
„Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație”, precizează comunicatul de presă al S.O.S. România.
De asemenea, în contestație este explicat faptul că o astfel de lege doar va „alimenta un antisemitism artificial” care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare.
Tot în comunicatul transmis de S.O.S, este precizat că o astfel de lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar aduce o atingere unei valori fundamentale a statului, și anume caracterul său democratic.
Semnatarii avertizează că o asemenea lege ar încălca dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare
Semnatarii sesizării spun că o asemenea lege ar încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, respectiv dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, care sunt garantate prin Constituție, coroborate cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al statului român și cu articolul 20 care consacră prioritatea reglementărilor internaționale mai favorabile privind drepturile omului asupra legilor interne.
„Astfel că libertatea de exprimare, care este garantată și de articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, se află într-o relație indispensabilă cu demnitatea umană și presupune din partea statelor nu numai o obligație generală, negativă, de a se abține de la orice îngrădiri, dar și o obligație pozitivă de a asigura caracterul pluralist al informației, transmiterea liberă prin mijloace tehnice sau orice alte forme de expresie.
Această libertate de exprimare nu privește numai informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc; aceasta este ingerința pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică”, mai arată sursa citată.
Totodată, în document este menționat că o asemenea lege, care la „materiale interzise” include cărți sau documentare, intră în contradicție cu prevederea articolului 8 din noua lege, care arată că „nu constituie infracțiune… dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”.
„Nu există un criteriu obiectiv și clar cu privire la cine, când, cum și în ce moment se determină dacă materialul audio-video, textele scrise, cărțile sau documentele au/nu au caracterul de materiale antisemite, xenofobe sau discriminatorii, științifice, educative sau de artă”, spun semnatarii sesizării.
O altă obiecție se referă la faptul că o asemenea lege are un caracter „vag și imprecis”, care poate determina abuzuri din partea autorităților prin larga interpretabilitate a legii.
„Modul evaziv în care sunt redactate textele ei încalcă prevederile legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituționalitate”, mai arată comunicatul de presă.
Mai mult, în document mai este argumentată că prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținut audio-video este instituită „o veritabilă cenzură” și sunt „anihilate” toate cele trei drepturi fundamentale constituționale de: exprimare, informare și învățătură, legea ajungând să cenzureze libertatea academică și științifică.
Ce prevede noua lege
Pe 11 iunie, Parlamentul a adoptat o lege care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
Noul text legislativ modifică Ordonanța de Urgență 31/2002, dar și alte acte normative, precum Legea 107/2006 și Legea 157/2018. Pentru prima dată, organizațiile legionare sunt menționate expres printre cele interzise de lege.
„Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în textul legii.
Legea incriminează și distribuirea de materiale de propagandă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, indiferent de formă.
„Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, se prevede în document, potrivit Mediafax.
Dacă fapta se comite printr-un sistem informatic, pedeapsa se majorează cu jumătate. Aceasta este o noutate, în condițiile în care, anterior, legea nu includea materialele legionare.
Legea pedepsește și promovarea în public a cultului personalităților care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi”, se mai arată în lege.
De asemenea, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului pe teritoriul României este sancționată mai dur: cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, legea permitea și aplicarea unei simple amenzi.
Explicațiile inițiatorului
Potrivit expunerii de motive, scopul modificărilor este „o viziune coerentă, integratoare, armonioasă și coerentă textelor de incriminare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv ca reacție la amploarea situațiilor de incitare la ură și la violență din mediul online”.
Deputatul Silviu Vexler a respins acuzațiile potrivit cărora legea ar cenzura cultura sau libertatea de exprimare: „Legea este foarte clară și are articole distincte în care se menționează că de la aceste măsuri sunt exceptate toate contextele legitime”.