Vladimir Putin a solicitat încă din 2022, înainte de a ordona invadarea Ucrainei, retragerea NATO pe aliniamentul din 1997, înainte de primul val de extindere. Până acum, SUA au refuzat, conștiente de urmările pe care le-ar avea această concesie. Printre cele mai afectate țări ar fi România.
Imagine ilustrativă. FOTO: AFP
Donald Trump a decis să reia relațiile cu Rusia, iar în acest sens a dat undă verde unor negocieri care aveau loc încă din timpul administrației Biden, însă mai degrabă secrete și în spatele ușilor închise. Discuțiile sunt evident anevoioase, iar unul dintre punctele în care cele două părți – SUA și Rusia – nu se pun de acord este solicitarea Moscovei ca NATO să se retragă la aliniamentul din 1997.
Avem experiența din perioada comunistă și din primii ani după Revoluție
Pentru România, acest lucru ar echivala cu un dezastru, la fel ca și pentru celalalte țări din regiune. Exemplul unor state ca Georgia, Republica Moldova sau mai recent Ucraina, care nu se află sub protecția Alianței Nord-Atlantice, arată care ar fi riscurile majore în acest caz. Toate cele trei state au fost agresate de Rusia, iar primele două au pierdut teritorii. Chiar dacă Rusia nu ar invada fiecare stat din estul Europei, intrarea în sfera de influență a Moscovei ar veni cu o serie întreagă de probleme. Iar România, țară care s-a aflat în sfera de influență a fostei URSS, în perioada comunistă, iar după Revoluție, pentru mai bine de 10 ani, în sfera de influență a Rusiei, știe foarte bine cu ce ar echivala acest lucru.
Până acum, NATO nu a exclus nicio țară membră, chiar dacă au existat momente tensionate între unele state. Conflictul mocnit dintre Turcia și Grecia, cu o fază fierbinte în Cipru, a fost unul dintre ele. Apoi, mai aproape de prezent, țări ca Ungaria, Turcia și Slovacia au fost acuzate că nu respectă în totalitate poziția NATO, preferând să mențină unele relații privilegiate cu Moscova. Chiar și așa, niciunul dintre aceste state nu a fost exclus din NATO.
Procedura prin care orice stat poate renunța la apartentența la NATO
Totuși există posibilitatea ca o țară să renunțe la statutul de membru NATO. Există exemplul Franței, țară care pe fondul unei relații tensionate cu SUA, a decis în 1966, în timpul mandatului lui Charles de Gaulle, să se retragă din NATO, dar a revenit ulterior asupra deciziei.
Articolul 13 arată că orice membru NATO poate să decidă să renunțe la a mai face parte din alianță. Pentru asta, statul respectiv trebuie să facă o solicitare pe adresa Guvernului SUA, iar Washingtonul trimite mai departe o informare guvernelor statelor aliate. Conform articolului 13, la un an după ce trimite o astfel de informare, țara respectivă se desprinde complet din Alianță și nu mai e considerată membru.
Totuși, Rusia nu a cerut expres ca NATO să excludă statele est-europene din Alianță, ci doar ca trupele aliate să fie retrase pe aliniamentul din 1997. Asta ar însemna ca importantele contingente americane și franceze, dar și militarii din Belgia, Olanda sau Italia să plece din România. Numai că SUA au refuzat până acum să facă această concesie Rusiei, la fel cum președintele francez Emmanuel Macron i-a dat asigurări președintelui interimar, Ilie Bolojan, că nu doar că nu își va retrage trupele prezente în România, dar are planuri pentru extinderea prezenței sale militare la nord de Dunăre.
Articolul 5 din NATO ar rămâne valabil în orice situație
O retragere a NATO „pe aliniamentul din 1997” ar avea implicații profunde pentru România, dar și pentru întreaga regiune a Europei de Est. Într-un asemenea scenariu, cel mai mult ar fi afectat securitatea națională. Retragerea aliaților ar slăbi considerabil garanțiile de securitate pe care România le are prin apartenența la Alianță. Aceasta ar putea lăsa țara vulnerabilă la amenințări externe, în special din partea Federației Rusă, care a arătat și în ultimii ani o tendință expansionistă.
Totuși, chiar dacă prin absurd SUA ar accepta pretențiile Rusiei, iar trupele aliate s-ar retrage din România și din estul Europei, celebrul articol 5 al NATO, care stă la baza Alianței și ține de apărarea colectivă ar rămâne pe mai departe activ. Asta ar însemna că orice atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, ceea ce ar putea declanșa deliberările privind un potențial răspuns militar comun al tuturor aliaților.
Destabilizare și criză economică
Însă nu doar România ar fi afectată, ci și întreaga stabilitatea regională. O retragere a trupelor NATO ar putea destabiliza întregul climat de securitate din Europa de Est. Nesiguranța și instabilitatea ar putea afecta grav economia țărilor din zonă, inclusiv a României. În plus, într-un climat ostil, investițiile străine ar putea scădea, iar încrederea în mediul de afaceri ar fi afectată.
Nu în ultimul rând, statele din zonă ar avea cheltuieli și mari pentru apărare, chiar peste 5% din PIB. Statele din zonă, inclusiv România, s-ar vedea nevoite să își întărească și mai mult capacitățile militare pentru a contracara orice amenințare. În condițiile în care sume uriașe de bani ar fi redirijate spre apărare, alte domenii importante ar avea de suferit, iar primele pe listă ar fi cel mai probabil sănătatea, învățământul și cultura, care oricum sunt văduvite de fonduri importante.
În sfârșit, retragerea trupelor aliate din regiune ar schimba radical relațiile României cu alte state membre, dar și cu parteneri strategici din afara Alianței. Așa s-ar putea ajunge la reconfigurare a alianțelor și parteneriatelor internaționale, în condițiile în care România, la fel ca și alte state din zonă. ar fi nevoită să caute noi parteneri sau să își redefinească rolul în organizații internaționale.
De unde a (re)pornit discuția
Discuțiile cu privire la solicitările Rusiei au fost repuse pe tapet de Cristian Diaconescu, șef al cancelariei prezidențiale și consilier pe probleme de apărare al președintelui interimar, Ilie Bolojan. Într-o intervenție la Antena 3, miercuri, 19 februarie, Cristian Diaconescu a spus că în cadrul negocierilor dintre Statele Unite și Rusia de la Riad, rușii au cerut o nouă împărțire a sferelor de influență, pe modelul Yalta, susținând că „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, dar că „nu avem garanții” că americanii nu vor accepta această solicitare.
Ulterior, Cristian Diaconescu a revenit și a făcut precizări cu privire la declarațiile incendiare care sugerau că România e în pericol de a cădea sub influența Rusiei. La Realitatea TV și la Digi 24, el a explicat că cererea Rusiei de reîmpărțire a sferelor de influență a fost făcută în 2022 și a fost refuzată.
Cristian Diaconescu a negat faptul că România nu ar mai beneficia de garanțiile de securitate din partea NATO, în urma negocierilor dintre SUA și Rusia, desfășurate zilele acestea în Arabia Saudită.
Diaconescu a mai susținut, că în opinia sa „SUA nu se vor abate de la proiectele din cadrul parteneriatui strategic, ce reprezință elemente de securitate, garanții ce întrunesc așteptările ambelor părți”.