Ce cred specialiștii despre o TAXĂ pentru giganții digitali. Gabriel Biriș vorbește de „echitate fiscală”, Petrișor Peiu de „o propunere oarecum exotică”

Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget.

Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

„Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul.

„În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu.

„Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”

Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți.

„Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș.

Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri.

„În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul.

„Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș.

O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României.

„Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș.

„Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul.

„Este ca un fel de taxă pe viciu”

Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”.

„Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul.

Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate.

„Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR.

Citiți și:

O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok

Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi”