Agenția americană distribuie ajutoare în valoare de zeci de miliarde de dolari în fiecare an și este un instrument-cheie pentru promovarea puterii soft în întreaga lume.
USAID FOTO Profimedia
Administrația lui Donald Trump a confirmat planurile de a fuziona agenția americană de ajutor internațional USAid în cadrul Departamentului de Stat, în cadrul unei remanieri majore care i-ar reduce forța de muncă și i-ar alinia cheltuielile cu prioritățile lui Trump, scrie theguardian.com.
Secretarul de stat, Marco Rubio, este noul administrator interimar al agenției, iar angajații au fost blocați în afara sediului său din Washington DC, în timp ce alții au fost suspendați.
Trump l-a însărcinat pe Elon Musk, miliardarul care conduce campania sa de reducere a costurilor guvernamentale, să supravegheze proiectul. Duminică, Trump a declarat că USAid a fost „condusă de o adunătură de nebuni radicali, iar noi îi scoatem de acolo”, în timp ce Musk a numit-o „o organizație criminală” fără a furniza nicio dovadă și a spus că a fost „timpul să moară”.
Cum este finanțată USAid?
USAid a fost înființată în 1961 de președintele democrat John F Kennedy, în plin război rece, cu scopul de a coordona mai bine asistența externă, care era deja o platformă-cheie a politicii externe a SUA în combaterea influenței sovietice.
Acesta administrează în prezent aproximativ 60 % din asistența externă a SUA și a plătit 43,79 miliarde de dolari în anul fiscal 2023. Potrivit unui raport al Congressional Research Service (CRS) din această lună, forța sa de muncă de 10 000 de persoane, dintre care aproximativ două treimi lucrează în străinătate, a asistat aproximativ 130 de țări. USAid este finanțat de Congres, pe baza cererilor administrației.
CRS a declarat că USAid ajută „țările importante din punct de vedere strategic și țările aflate în conflict; conduce eforturile SUA de a atenua sărăcia, bolile și nevoile umanitare; și sprijină interesele comerciale ale SUA prin sprijinirea creșterii economice a țărilor în curs de dezvoltare și prin consolidarea capacității țărilor de a participa la comerțul mondial”.
Principalii beneficiari ai ajutorului în 2023 au fost Ucraina, Etiopia, Iordania, Republica Democrată Congo, Somalia, Yemen, Afganistan, Nigeria, Sudanul de Sud și Siria.
Cât cheltuie SUA pe ajutor și cum se compară cu alte țări?
În timp ce SUA acordă mai mult ajutor guvernamental oficial decât orice altă țară, contribuția sa ca procent din venitul național se află la coada listei țărilor bogate în 2020, conform cifrelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În 2023, Norvegia se află în fruntea listei, cu 1,09% din venitul național brut, în timp ce SUA se situează la 0,24%, alături de Slovenia, Republica Cehă și Spania.
În ultimii ani, conform unui raport al Brookings Institution din septembrie, cheltuielile SUA pentru ajutor au fost de aproximativ 0,33% din produsul intern brut. Acestea au atins un vârf de 3% din PIB în anii 1950, odată cu programul planului Marshall de reconstrucție a Europei după cel de-al doilea război mondial. În timpul războiului rece, a variat de la 1% la puțin mai puțin de 0,5%.
Cu toate acestea, în anul fiscal 2023, SUA în ansamblul său au plătit un total de 72 de miliarde de dolari în asistență la nivel mondial și aproximativ 42% din tot ajutorul umanitar monitorizat de Organizația Națiunilor Unite în 2024. Fondurile au acoperit totul, de la sănătatea femeilor în zonele de conflict la accesul la apă potabilă, tratamente împotriva HIV/SIDA, securitate energetică și acțiuni anticorupție.
De ce se opune Trump activității agenției?
Într-un ordin executiv din 20 ianuarie, Trump a anunțat o pauză de 90 de zile în cea mai mare parte a ajutorului extern, afirmând că „industria și birocrația ajutorului extern nu sunt aliniate intereselor americane și, în multe cazuri, antitetice față de valorile americane. Ele servesc la destabilizarea păcii mondiale prin promovarea unor idei în țările străine care sunt direct inverse relațiilor armonioase și stabile interne și între țări”, se arată în comunicat.
Într-o notă, administrația a îndemnat lucrătorii USAid să se alăture efortului de a transforma modul în care Washingtonul alocă ajutorul în conformitate cu politica lui Trump „America First” și a amenințat cu măsuri disciplinare pentru ignorarea ordinelor. Acțiunile au tras un semnal de alarmă din taberele de refugiați din Thailanda până în zonele de război din Ucraina, organizațiile umanitare și agențiile ONU afirmând că s-ar putea confrunta cu limitări drastice ale capacității lor de a distribui alimente, adăposturi și asistență medicală.
O sursă care cunoaște activitatea USAid a declarat că integrarea acesteia în Departamentul de Stat ar reprezenta o mare schimbare. În trecut, USAid a putut furniza asistență umanitară țărilor cu care Washingtonul nu are relații diplomatice, inclusiv Iranului și Coreei de Nord. Acest lucru a contribuit uneori la construirea de punți, a declarat sursa, iar beneficiul ar putea fi pierdut dacă operațiunile sale ar fi pur legate de obiective politice.
Sprijinul pentru ajutorul extern este bipartizan?
Potrivit Brookings, administrațiile și legiuitorii democrați au fost, din punct de vedere istoric, mai susținători decât republicanii, însă fiecare președinte postbelic, fie el democrat sau republican, a fost un susținător puternic al ajutorului extern – în afară de Trump.
Acesta a menționat că propunerile primei administrații Trump de a reduce bugetul SUA pentru afaceri internaționale cu o treime au fost respinse, la fel ca și încercările de a amâna examinarea de către Congres a legislației suplimentare privind ajutorul extern în 2024. În iunie, în cadrul unui vot bipartizan, 80 % dintre membrii Camerei Reprezentanților, condusă de republicani, au respins un amendament de eliminare a asistenței externe din bugetul pentru anul fiscal 2025.