Într-un moment în care în Europa există temeri serioase că SUA s-ar putea implica tot mai puțin în NATO, generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă Uniunea Europeană.
Franța are cea mai puternică armată europeană. FOTO Inquam Photos / George Călin
Uniunea Europeană a anunțat că va continua să sprijine Ucraina, chiar dacă aceasta va refuza termenii unui acord de pace convenit de Rusia și SUA. Anunțul făcut joi, 13 februarie, de șefa diplomației europene Kaja Kallas, naște o serie de întrebări, iar două dintre ele sunt esențiale.
Pornind de la situația Ucrainei, există semne de întrebare cu privire la eficiența ajutorului acordat de europeni. Și nu din punct de vedere calitativ, adică al calității armelor furnizate, cât din perspectiva cantității. Asta pentru că în cei aproape trei ani de război, SUA au furnizat Ucrainei peste 70% din ajutorul primit de Kiev. Chiar și așa, armata ucraineană nu a putut opri tăvălugul rusesc și se află într-o situație extrem de dificilă. Rămâne de văzut cum ar putea peste noapte europenii să ofere de cel puțin două ori și jumătate mai mult ajutor, în bani care să susțină sistemul public ucrainean, dar mai ales în tehnologie militară și muniție. Apelul disperat făcut de Zelenski la Munchen, care a cerut înființarea unei armate europene, a fost deja respins chiar de cea mai aprigă susținătoare a Ucrainei, Polonia. Varșovia, prin vocea ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski, a transmis că nu este luată în calcul crearea unei armate europene.
Întrebările care frământă Uniunea Europeană
O întrebare și mai delicată care se naște este în ce măsură ar putea Europa să se apere singură, în cazul în care Rusia ar decide să invadeze continentul.
Pentru un răspuns pertinent, „Adevărul” a apelat la expertiza generalului Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est.
În opinia sa, în acest moment, Uniunea Europeană nu ar avea posibilitatea să crească într-o asemenea măsură ajutorul acordat Ucrainei, încât să suplinească nu doar un eventual dezangajament american, dar și să ofere mai mult Kievului decât au oferit Europa și America împreună, în 2022, 2023 și 2024.
„Liderii europeni au admis că țările Uniunii Europene sunt multe de făcut pentru a repune pe picioare o industrie de apărare ce și-a redus mult turația în ultimele decenii. Ar fi nevoie de ani de zile pentru a crește producția. Pentru că și producția de arme și muniție nu are cum să crească și să se tripleze sau să se dubleze într-un timp scurt. E nevoie de timp. Chiar și industria de apărare americană a avut dificultăți în a asigura suficiente arme și destulă muniție Ucrainei, ce să mai vorbim despre Europa. Totuși, dacă Europa va da dovadă de seriozitate și își va repune pe picioare industria de apărare, în timp ar putea asigura un sprijin uriaș Ucrainei”, spune generalul.
Ce e de făcut
În celălalt caz, luând în discuție o ipotetică invazie rusă în toată Europa, generalul Virgil Bălăceanu își nuanțează răspunsul.
„Teoretic, europenii ar putea să înfrunte cu succes Rusia, chiar și de unii singuri. De ce spun teoretic? Să facem un calcul simplu și vom înțelege. Să facem calculul bugetelor apărării și să scoatem Statele Unite din ceea ce înseamnă cei 1,3 trilioane care se cheltuiesc anual, să vedem cât cheltuiește Europa în formatul NATO, și în mod sigur bugetele alianței, ale statelor europene membre, sunt mai mari decât bugetul pe care Federația Rusă îl poate aloca pentru apărare în condițiile unui război de invazie. Mă refer la bugetul pentru apărare ca termen generic”, explică generalul.
În acest moment, însă, Uniunea Europeană nu arată foarte bine din acest punct de vedere. Multe țări se limitează să cheltuie pentru apărare în jur de 1% din PIB, iar lucrurile nu par să se schimbe spectaculos, în ciuda apelurilor lui Donald Trump sau Mark Rutte. De altfel, Trump a solicitat statelor NATO o cotă de 2% din PIB în mandatul său anterior. Elocvent este faptul că de atunci nici măcar un sfert din statele NATO nu s-au conformat, deși au trecut mai bine de 6 ani de la primele apeluri ale liderului de la Casa Albă.
Slăbiciuni și atuuri ale UE
„Europa are o forță, dar încă nu este conturată. Europa încă este sub conceptul umbrelei de protecție a americanilor. Europa însă, mai ales prin politica lui Trump, prin doctrina lui Trump, aș putea să-i spun, deși sunt doar niște intenții, sunt niște discursuri, nu este neapărat o doctrină bine conturată, va trebui să înceapă să gândească, să-și ia în propriile mâini problemele legate de apărare și securitate a propriului teritoriu. E vorba de teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană are o industrie de apărare de luat în seamă. E adevărat că n-a fost bine pregătită și încă nu este bine pregătită ca industria de apărare să treacă în timp scurt la o producție de război. Dar lucrurile acestea sunt în desfășurare din punct de vedere al creșterii capacităților de producție”, adaugă generalul Bălăceanu.
Generalul Virgil Bălăceanu nu crede că Rusia ar putea să invadeze Europa. Nu face însă nici greșeala să subestimeze Armata Rusă și lansează chiar un avertisment în acest sens.
„Dacă Federația Rusă nu reușește să cucerească Ucraina, intrăm în al patrulea an de război, cum putem crede că ar reuși să cucerească Europa? Va reuși Federația Rusă, așa cum erau planurile ofensive ale URSS-ului, să ajungă la Canalul Mânecii și la Marea Egee? Sau măcar la Marea Adriatică? Mă îndoiesc. Plus că rușii au pierderi importante care le diminuează potențialul militar. Pe de altă parte, eu ca militar nu pot să cred că au 800.000 sau 700.000 de militari morți, cum spun ucrainenii, dar cu siguranță au pierdut mulți oameni. Și să luăm în calcul că rușii continuă să insiste pe creșterea efectivelor militare, deci războiul nu-i sperie. Sunt sute de mii care s-au înscris voluntari, dincolo de ceea ce ne spune propaganda de război occidentală. Nu trebuie să facem greșeala enormă să-i subestimăm. Să nu credem în această propagandă de război și să ajungem să considerăm Federația Rusă un stat slab sau armata lor una slabă. În majoritate, cei care acționează pe frontul din Ucraina sunt profesioniști”, avertizează generalul.
Lecțiile învățate la Bruxelles
În schimb, susține efortul de descurajare, despre care spune că este singurul care poate garanta pacea. Dacă va investi într-o armată puternică și va da dovadă de fermitate, Uniunea Europeană va fi cu siguranță mai puternică decât Rusia, iar strategii Kremlinului nici nu vor lua în calcule un atac asupra vreunui stat mebru.
„Au intervenit o serie întreagă de lecții învățate în urma invaziei din 2022, pe care Uniunea Europeană va trebui să le ia în considerare. Și sigur, va trebui să aibă o a doua trezire la realitate, după ce fost luată prin surprindere de un război care a izbucnit în Europa. Acum vedem că ne-a luat prin surprindere un război care e pe deasupra unul de tip clasic, cu o participare largă a forțelor militare, cu un consum enorm de echipamente militare și mai ales de muniții, cu nevoi importante de personal militar, ținând seama de personalul în activitate, dar și de rezerviști. Sunt lecții de la care Uniunea Europeană trebuie să plece în ceea ce va însemna atitudinea Uniunii Europene față de, în ghilimele deocamdată, doctrina militară a lui Trump”, afirmă el.
Uniunea Europeană e mai puternică decât s-ar crede
În condițiile în care SUA au alocat Ucrainei numai în ultimele luni peste 60 de miliarde de dolari, întrebarea ce se impune e unde vor găsi europenii banii necesari pentru a acoperi finanțarea Kievului. Totuși, generalul Virgil Bălăceanu este de părere că Uniunea Europeană poate salva Ucraina, așa cum a făcut cândva, într-un alt context, cu Grecia.
„Uniunea Europeneană a fost măsură să repună pe picioare Grecia, dacă nu mă înșel eu, cu aproape 100 de miliarde de euro. Uniunea Europeneană este bogată. Depinde însă cărui scop îi sunt destinați banii. Sigur că în momentul în care iei în calcul problemele de apărare și de descurajare, cheltuiești mai puțin în domeniul dezvoltării economice și al problemelor legate de mediu și așa mai departe. Dar din punct de vedere al resursei financiare, al resursei de tehnologie militară, al producției unor echipamente de înaltă calitate, Uniunea Europeneană nu stă rău. Și dacă ar fi să o luăm pe hârtie pur și simplu și la nivel de potențial, adică numărul rezerviștilor, numărul soldaților și militarilor care ar putea fi mobilizați de toate statele Uniunii Europene împreună, europenii ar depăși Rusia. Vorbim de 3,5 milioane de militari la nivelul NATO, din care 1,2 milioane sunt americani. Deci vorbim totuși de peste 2 milioane de luptători pe care îi pot mobiliza europenii”, menționează el.
Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană dispune de o tehnologie militară de vârf, superioară în multe aspecte Rusiei.
„Dacă ne referim la tehnologia militară de vârf, Uniunea Europeană are un avantaj. Că e franceză, germană, italiană, poloneză chiar, Europa stă excelent din punct de vedere calitativ. Să fim clari: în momentul în care Uniunea Europeană va avea o politică de apărare și o politică externă coerentă și unitară, ea poate să însemne o forță militară de luat în seamă”, subliniază generalul.
Alianța cu SUA, cea mai prețioasă
Totuși, și în acest caz, europenii nu trebuie să renunțe la relația transatlantică și la NATO.
„Asta nu înseamnă că desființăm NATO. Când vorbim aici de Uniunea Europeană, vorbim de Uniunea Europeană în format NATO, în cadrul acestei alianțe. Ce ar fi de spus aici este că Europa trebuie să se pregătească ca America să nu își mai asume efortul principal al misiunii de apărare și de descurajare în spațiul Uniunii Europene și, respectiv, al NATO. Să se pregătească pentru momentul în care Statele Unite nu vor mai fi forța majoritară, ci doar forța de sprijin pentru UE. Și poate să facă asta. Europa e capabilă, are toate resursele necesare. Poate să facă un asemenea lucru, dar nu peste noapte. Uniunea Europeană poate să devină o forță militară care poate să reprezinte, pentru Federația Rusă, un element esențial de descurajare. Cu o condiție: Uniunea Europeană trebuie să-și mențină și chiar să crească în timp coerența, coeziunea, statutul de uniune și nu apar probleme serioase, atunci, concentrându-se și pe acest domeniu al apărării”, susține el.
Uniunea Europeană nu este descoperită în fața Rusiei nici la capitolul capacități nucleare. Franța deține arme nucleare și s-a arătat dispusă să asigure umbrela de protecție nucleară pentru Uniunea Europeană. „În plus, grație Franței, Uniunea Europeană dispune și de capacități nucleare strategice pentru a realiza și descurajarea nucleară”, punctează generalul Bălăceanu.