Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au fost organizate în general eficient, iar drepturile fundamentale ale alegătorilor au fost respectate, însă procesul electoral a fost influențat de mai mulți factori care au afectat încrederea publicului în rezultatele acestora.
Alegerile parlamentare. Foto: Inquam
Suprapunerea cu alegerile prezidențiale și deciziile controversate ale Curții Constituționale (CCR) au distrat atenția publicului de la procesul electoral parlamentar. De asemenea, s-au înregistrat multiple încălcări ale reglementărilor privind transparența procesului electoral și finanțarea campaniei, iar anumite nereguli în colectarea semnăturilor și promovarea electorală au fost remarcate.
Eficiența organizării și transparența procesului electoral
Alegerile din 1 decembrie au fost gestionate eficient, dar cu multiple probleme de transparență. Ședințele Biroului Electoral Central (BEC) nu au fost publice, iar procesele verbale ale acestora au fost secretizate, ceea ce a ridicat semne de întrebare asupra transparenței deciziilor. În plus, au fost contestate unele hotărâri ale BEC, cum ar fi interpretarea sintagmei „partid parlamentar”, care a afectat competiția electorală. De asemenea, numărul mare de candidaturi respinse din cauza neregulilor administrative și a neîndeplinirii cerinței de echilibru de gen pe listele de candidați a dus la confuzie în rândul alegătorilor.
Campania electorală: dezinformare și promovare limitată
Suprapunerea campaniei parlamentare cu alegerile prezidențiale a redus semnificativ vizibilitatea competiției pentru Parlament. Campania pentru parlamentare a fost adesea eclipsată de atenția publicului asupra alegerilor prezidențiale. În acest context, campania online a fost intensă, însă a fost marcată de numeroase cazuri de propagandă politică nedeclarată. În plus, promovarea electorală prin panouri și alte forme de publicitate outdoor a fost extrem de limitată, ceea ce a afectat dreptul alegătorilor la informație.
Transparența finanțării campaniei
Transparența finanțării campaniei a fost un alt punct critic, cu datele publicate neregulat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Partidele au cheltuit 250 de milioane de lei, iar aproape 40% din aceste fonduri au fost alocate pentru servicii de promovare online. În ciuda acestui buget mare, majoritatea fondurilor proveneau din surse private, iar contribuțiile subvenționate de stat s-au dovedit a fi insuficiente. De asemenea, promovarea indirectă, prin pagini de Facebook și publicații simpatizante, a ridicat îngrijorări cu privire la transparența finanțării campaniilor.
Prezența la vot și incidente în secțiile de votare
Prezența la vot a fost de 52,50%, iar în majoritatea secțiilor de votare, procesul a decurs fără incidente majore. Observatorii au evaluat pozitiv desfășurarea votării în aproape 97% din secțiile monitorizate, dar au semnalat unele dificultăți legate de identificarea locului de vot în 14% din cazuri. În ceea ce privește numărarea voturilor, s-au înregistrat dificultăți în completarea proceselor verbale în 19,2% din secțiile observate, iar atmosfera în timpul numărării a fost tensionată în 14% dintre cazuri. În unele secții, observatorii au fost îndepărtați fără justificare, iar unele birouri de secție au limitat accesul la numărarea voturilor.
Recomandările Coaliției Vot Corect vizează îmbunătățirea transparenței procesului de colectare a semnăturilor, respectarea reglementărilor privind promovarea electorală și creșterea transparenței în privința finanțării campaniilor. De asemenea, este necesară o mai mare deschidere a instituțiilor electorale pentru a restabili încrederea publicului în integritatea procesului electoral.