Comisia este de acord cu decizia Guvernului de a acorda un AJUTOR de stat de 790 mil. euro pentru închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat o măsură de ajutor de stat în valoare de 790 de milioane de euro acordată de România pentru a sprijini închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului, au transmis, vineri, reprezentanții Executivului comunitar.

Astfel, Comisia a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, măsura a statului român în valoare de 790 de milioane EUR (aproximativ 3,9 miliarde lei) pentru acoperirea costurilor excepționale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan).

România a notificat Comisiei o măsură în valoare de 790 de milioane EUR (aproximativ 3,9 miliarde RON) privind acordarea unui ajutor pentru a acoperi costurile excepționale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan).

Această măsură va ajuta România să elimine treptat producția de cărbune până în 2032, în conformitate cu angajamentul obligatoriu asumat în Planul național de redresare și reziliență și în Planul teritorial pentru o tranziție justă.

Beneficiarul va fi Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A., care gestionează cele patru mine și centrala electrică Paroșeni, cu scopul de a închide activitatea minieră.

Traseul deciziilor

Executivul aprobase, în octombrie anul trecut, transferul activelor Complexului Energetic Hunedoara (CEH), aflat în insolvență, prin dare în plată către Ministerul Energiei, acționar unic, astfel că a șters oficial datoriile bugetare și fiscale ale companiei. În paralel, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care aloca din Fondul de Rezervă 70,5 milioane de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Energiei. Acești bani erau acordați noii entități care a preluat aceste active și salariații, Complexul Energetic Valea Jiului, printr-un al treilea document adoptat atunci, o ordonanță de urgență, prin schema de ajutor de stat existentă, dar care trebuia să primească aprobarea de la Comisia Europeană.

Potrivit informării de atunci a Ministerului Energiei, Guvernul acordă cei 70,502 milioane lei pentru activitatea de punere în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, ajutor ce va fi tratat ca parte a Planului de ajutor de stat, în baza Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea punerii în siguranță a minelor de cărbune (2010/787/UE), până la finalul acestui an.

„Există un set complex de activități specifice de punere în siguranță a minelor, până în 2032. Pe de o parte, oprirea bruscă a acestor activități ar perturba calendarul asumat în fața Comisiei Europene, cu consecințe deosebit de grave pentru  posibilitatea accesării în viitor a unei scheme de ajutor de stat pentru punerea în siguranță a minelor. dar și cu efecte iremediabile asupra respectării angajamentelor de mediu de către România. Pe de altă parte, până în 2032 există premise pentru diversificarea activităților de producere a energiei și asigurarea unor locuri de muncă pe termen lung pentru Valea Jiului”, au transmis reprezentații ministerului.

În documentele guvernamentale se arăta că, în cazul în care Bruxellesul nu aprobă acordare ajutorului, acestea trebuie recuperat. „Neautorizarea ajutorului de închidere stat pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă de către Comisia Europeană, sau nerespectarea de către Societatea „Complexul Energetic Valea Jiului” – S.A. a destinaţiei sumelor acordate prin prezenta ordonanţă de urgenţă determină aplicarea de către Ministerul Energiei a măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat şi a dobânzilor aferente, în condiţiile capitolului VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi normele europene în domeniul recuperării ajutoarelor de stat”, potrivit proiectului de act normativ.

Măsura a fost notificată de România

Potrivit Comisiei, măsurile acoperă costurile sociale pentru lucrătorii care și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă din cauza închiderii minelor și costurile legate de lucrările de siguranță și reabilitare necesare pentru închiderea celor patru mine, în special cele privind măsurile necesare pentru securizarea puțurilor de mină, repararea daunelor cauzate de minerit asupra mediului și recultivarea terenurilor după închiderea celor patru mine.

Acest ajutor acoperă costurile eligibile suportate în perioada 1 octombrie 2023-31 decembrie 2032.

„Autoritățile române s-au angajat să numească un consultant independent care va monitoriza extracția cărbunelui pentru a se asigura că aceasta se limitează strict la ceea ce este necesar pentru siguranța publică, de exemplu pentru a evita autoaprinderea, și care va furniza rapoarte anuale în acest sens”, a transmis Comisia.

Pe ce s-a bazat evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 4 din Decizia 2010/787/UE a Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive (denumită în continuare „decizia Consiliului”). Comisia a constatat că măsura este compatibilă cu piața internă, deoarece ajutorul nu depășește costurile excepționale, acestea nefiind legate de producția curentă, care decurg din închiderea organizată și irevocabilă a celor patru mine până cel târziu în 2032.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Decizia 2010/787/UE a Consiliului oferă orientări cu privire la modul în care Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea ajutorului de stat pentru a facilita închiderea minelor de cărbune necompetitive. În acest cadru, statele membre pot oferi sprijin prin acoperirea costurilor excepționale relevante enumerate în anexa la decizia Consiliului.

„Închiderea minelor necompetitive este, de asemenea, aliniată la obiectivele și țintele importante ale UE stabilite în Pactul verde european și la alte modificări recente în materie de reglementare în domeniul energiei și al mediului. Prin Comunicarea privind Pactul verde european din 2019, Comisia a stabilit un obiectiv de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, acest obiectiv fiind înscris în Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice”, arată Comisia.

În vigoare din iulie 2021, acest regulament a introdus, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. Prin adoptarea propunerilor legislative „Pregătiți pentru 55”, UE a instituit obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic care acoperă toate sectoarele-cheie ale economiei.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Citiți și:

Guvernul a șters datoria CEH și a aprobat un grant de 70,5 mil. lei, care trebuie aprobat de Comisie, pentru închiderea minelor și salariile ortacilor

S-a semnat contractul pentru REACTOARELE 3 și 4. S. Burduja: „Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”