
Într-o eră marcată de instabilitate geopolitică, marile corporații au început să se orienteze către investiții mai puțin convenționale: adăposturi subterane rezistente la atacuri nucleare. Scopul? Protejarea centrelor de date esențiale și a liderilor de top din vârful piramidei organizaționale. Primele firme care au adoptat acest trend sunt, în mare parte, cele din domeniul criptomonedelor, conform informațiilor oferite de companiile ce construiesc aceste facilități.
Buncă antiatomic/FOTO:X
Larry Hall, proprietarul Survival Condo din Kansas, a declarat că a primit recent o ofertă de 64 de milioane de dolari pentru un centru de date subteran și un spațiu destinat executivilor unei firme de criptomonede. În prezent, compania sa are opt proiecte de adăposturi în lucru, dintre care trei sunt în competiție pentru achiziționarea unui spațiu de 150.000 de metri pătrați într-un buncăr din Kansas, inițial construit de un miliardar din industria petrolului, care a decedat înainte de a-l finaliza.
„Ceasul nuclear se apropie de miezul nopții,” a spus Hall din adăpostul său subteran, un spațiu impresionant de 54.000 de metri pătrați, dotat cu pereți de rocă și o fermă hidroponică. „Cu cât mai multe îngrijorări sunt în știrile de zi cu zi, cu atât mai mulți oameni vor să găsească soluții.”
Apelul pentru aceste adăposturi este amplificat și de valoarea tot mai mare a datelor. Iron Mountain, companie care a început prin stocarea sigură a datelor pentru bănci în mine de fier epuizate, a evoluat și în prezent oferă soluții de management al informațiilor. În acest moment, compania închiriază 330.000 de metri pătrați în centre de date situate într-o fostă mină de calcar din Pennsylvania, unde sunt depozitate date sensibile din domeniul financiar, guvernamental și al sănătății.
Protejarea fizică a datelor – rack-uri de servere, sisteme de alimentare, echipamente de răcire – ajută la prevenirea unor întreruperi economice majore. Criza criptografică din 2022, când FTX a depus cerere de faliment și executivii săi au fost acuzați de fraudă, a oferit o privire asupra impactului pe care o cădere masivă în domeniu îl poate avea. Alte firme de criptomonede au fost afectate, iar pierderile financiare și daunele reputaționale au ajuns și la bănci, capital de risc și fintech.
Noi amenințări
Firmele se confruntă cu provocarea de a-și proteja datele pe teritoriul național. Deși amenințările nucleare există de mult timp, relațiile tot mai tensionate dintre țările occidentale și adversari precum Rusia și Coreea de Nord au dat o nouă valență interesului pentru adăposturi. Clienții din Europa sunt îngrijorați că războailele din Ucraina și Orientul Mijlociu ar putea ajunge mai aproape de ei. De asemenea, dezastrele naturale din Statele Unite, agravate de efectele schimbărilor climatice, au contribuit la creșterea cererii.
Un adăpost construit la 60 de metri adâncime, cu pereți de beton de nouă metri grosime, precum cele construite de Survival Condo, ar putea oferi refugiu. Compania modelează aceste facilități după silozurile de rachete Atlas-F, construite în timpul Războiului Rece pentru a rezista unui atac sovietic. Deși aceste facilități ar putea suferi daune în cazul unui atac direct cu rachetă sau unul în raza a 1.600 de metri, un atac de la o distanță mai mare ar lăsa structura intactă, susține Jonas Mureika, profesor de fizică la Universitatea Loyola Marymount.
Unele centre de date se întind pe milioane de metri pătrați, ceea ce face imposibilă amplasarea acestora sub pământ, dar companiile pot stoca o cantitate semnificativă de date în facilități subterane de mai multe etaje. Un server de întreprindere, de dimensiunea a două cutii de pizza, poate stoca zeci de terabytes de date.
Aceste centre funcționează independent – generează propria energie, filtrează aerul și produc apă. Acestea folosesc multiple surse de energie, inclusiv rezervoare de motorină, turbine eoliene, bănci de baterii și reactoare nucleare, ceea ce înseamnă că, în cazul unui dezastru, centrul ar putea funcționa pentru cel puțin câțiva ani, explică Hall.
Totuși, securitatea acestor adăposturi vine cu un cost considerabil. Cel mai ieftin pachet oferit de Survival Condo pentru un centru de date plus spațiu pentru executivi este de 45 de milioane de dolari. Acesta include 11 etaje de locuințe și patru etaje de spațiu pentru centre de date – unul care va fi operațional de la început și trei etaje pentru extindere.
Numele clienților, secrete
Siguranța facilităților tehnologice este o prioritate majoră în contextul în care cele mai mari companii ale lumii construiesc infrastructura necesară pentru inteligența artificială, iar stocarea centrelor de date subterane are aplicații practice. Temperaturile sunt mult mai scăzute sub pământ, reducând necesitatea de echipamente și energie suplimentară pentru răcirea serverelor. Deși nu este realist ca toate centrele de date să fie plasate subteran, companiile ar putea păstra sistemele centrale sau datele cele mai importante în astfel de facilități. Hall preconizează o cerere din partea industriei de calculatoare cuantice, având în vedere dimensiunile mult mai mici ale acestora.
Cory Hubbard de la Defcon Underground Mfg., o companie din Missouri, a primit de asemenea numeroase cereri din partea companiilor, inclusiv din domeniul criptomonedelor, pentru construirea de spații subterane pentru centre de date, dar, deocamdată, nu a concretizat niciun proiect.
Terra Vivos, care vinde unități rezidențiale într-o comunitate de adăposturi din South Dakota, construită ca o fortăreață militară în 1942, lucrează cu companii din domeniul științei și al medicinii pentru a proteja alt tip de date – ADN-ul, stocat în „cryovaults” subterane.
„Companiile care doresc să își protejeze datele sau produsele – poți face tot ce îți stă în putere deasupra solului, dar până când nu îți bifezi ultima cutie și nu le pui sub pământ, siguranța este limitată,” a declarat Dante Vicino, director executiv la Terra Vivos.
Niciunul dintre executivii companiilor care construiesc aceste adăposturi nu a dezvăluit numele clienților, din cauza acordurilor de confidențialitate.
Atacurile și dezastrele naturale au afectat deja infrastructura tehnologică. În urma atacurilor din 11 septembrie 2001, centrele de date din Manhattan au fost avariate sau distruse, provocând disfuncționalități semnificative. În 2012, inundațiile provocate de uraganul Sandy au afectat o mare parte din infrastructura de comunicații din New York, lăsând utilizatori de telefonie mobilă offline. De asemenea, în 2022, centrele de date Google și Oracle din Londra au fost închise o zi întreagă din cauza căldurii extreme care a pus presiune pe sistemele de răcire.
Însă experții în securitate subliniază că există modalități mult mai ieftine de a proteja infrastructura centrelor de date, care nu presupun îngroparea lor. Companiile pot distribui datele în mai multe locații, astfel încât dacă se întâmplă ceva într-un centru de date, informațiile nu vor fi pierdute. De asemenea, măsurile de securitate cibernetică eficiente pot reduce riscurile.
Deși adăposturile subterane pot oferi protecție fizică echipamentelor, ele nu sunt o soluție perfectă în fața amenințărilor cibernetice. Poate că soluțiile alternative, cum ar fi protecția digitală robustă, sunt o alegere mai eficientă și mai economică, scrie publicația Semafor.