Demersurile privind o eventuală întâlnire între România şi noua conducere SUA în actualul context geopolitic sunt în desfășurare la Washington, dar este puţin mai complicat decât înainte pentru că o schimbare dramatică se întâmplă acolo la nivel instituţional, a declarat Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu. Foto Eduard Enea
Întrebat dacă România va avea vreo delegaţie cu nume şi prenume care merge la Washington pentru discuţii, Cristian Diaconescu a spus: „Sigur vom avea contacte de nivel – Administraţia Prezidenţială, Ministerul Afacerilor Externe, sperăm şi din Guvern, în Europa … demersurile sunt în desfășurare la Washington. Eu vreau să vorbesc de ceea ce este realist şi care să se întâmple, nu de promisiuni…Da, suntem în contact la Washington, acolo s-a schimbat conducerea la cel mai înalt nivel. Vrem să fim, prin ceea ce vom trimite din România, cât mai aproape de nivelul decizional, cât mai aproape de agenda lui Donald Trump, cât mai aproape de dialogul cu JD Vance pentru că se ştie că, tradiţional, viceprşedintele SUA se ocupă de Europa de Est. Şi din acest punct de vedere este puţin mai complicat decât înainte pentru că o schimbare dramatică se întâmplă acolo la nivel instituţional. Dar avem elementele, inclusiv de lobby, pe care sper că le putem accesa, când mă refer Congres, ca să nu existe altă interpretare ca sa fie clar…”.
El a mai spus că, printre altele, emisarii români vor acorda atenție unor țări europene precum Polonia, Turcia și Republica Moldova.
Delegația rusă a cerut, în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, o Yalta 2, o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România, şi revenirea acestor țări sub controlul Moscovei, a declarat şeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu.
Șeful cancelariei prezidențiale a mai spus care sunt așteptările Rusiei.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoaștere unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor. În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat Diaconescu