Kremlinul, prin intermediul Mariei Zaharova, afirmă că va asigura protecția cetățenilor săi din regiunea separatistă Transnistria și a contingentului de pacificatori, menționând că acțiunile care vor reprezenta o amenințare pentru aceștia vor fi considerate un atac împotriva Rusiei.
Maria Zaharova a făcut declarațiile în contextul potențialei crize energetice. FOTO: Arhivă
Maria Zaharova, una dintre portavocile Kremlinului, a acuzat Chișinăul că vrea să folosească criza energetică din țară pentru a rezolva cu forță problema transnistreană, sugerând că Rusia îi ține ostatici pe locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este „indiferentă față de rușii din Transnistria”.
„Special pentru cei care inventează și răspândesc toată această aberație, voi repeta: nu trebuie să existe nicio îndoială că Rusia va reacționa corespunzător la orice provocare și va asigura protecția cetățenilor săi din Transnistria, a contingentului de pacificatori, a militarilor grupului operativ al trupelor ruse și a depozitelor de armament din localitatea Cobasna. Orice acțiuni care vor reprezenta o amenințare la securitatea acestora vor fi considerate, conform dreptului internațional, un atac asupra Federației Ruse”, a spus Maria Zaharova.
Situație complicată în Transnistria
Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria este la un pas de a rămâne fără gaze rusești și Chișinăul riscă să rămână fără energie electrică, după ce acordul dintre Ucraina și Rusia privind tranzitul gazului rusesc către Europa nu va mai fi valabil de la începutul anului viitor.
Iar Gazprom nu a făcut rezervări pentru capacitatea de transport a gazelor prin gazoductul transbalcanic pentru luna ianuarie, astfel încât să poată livra gaz către regiunea separatistă Transnistria, după expirarea acordului.
Chișinăul reiterează că actualul contract cu Gazprom prevede livrări până la granița Republicii Moldova, iar compania rusă susține că este gata să livreze gazul prin rute alternative. Totuși, compania controlată de Kremlin invocă achitarea pretinsei datorii de 709 milioane de dolari, sumă care nu a fost confirmată de auditul realizat de Republica Moldova, dar al cărui rezultat nu este recunoscut de aceasta.
În prezent, Chișinăul, adică malul drept al Nistrului, folosește gaze naturale din surse europene, dar oferă întreaga cantitate de gaze rusești regiunii separatiste pro-ruse, cunoscută și sub denumirea de malul stâng al Nistrului, care nu le plătește, dar vinde Chișinăului energie electrică la un preț relativ scăzut, produsă de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, în schimbul gazelor de la Gazprom.
Declanșarea crizei
Moscova vrea să crească prețurile, cu precădere pentru resursele energetice din Republica Moldova, condiționând și evitând să spună dacă va livra gaze către regiunea separatistă Transnistria, începând cu anul viitor. Criza va favoriza partidele pro-ruse, care ar putea ajunge la guvernare, iar ulterior să suspende aderarea Chișinăului la UE, după modelul georgian, potrivit experților consultați de ,,Adevărul”.
Armata rusă menţine în Transnistria un contingent militar şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.
Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea acestui contingent de ocupație, dar Moscova refuză să facă acest lucru, pretinzând că soldații săi asigură pacea.