Discuția referitoare la sporurile mari din sistemul bugetar omite o altă anomalie a sistemului de salarizare de la stat. Anual, în contextul unor derogări și anulări, salariile angajaților din sistem sunt completate de sporuri. Acestea pot fi transformate ușor în momeală în context electoral. Numai anul trecut veniturile în sectorul bugetar au crescut cu 23%.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut anul trecut cu 23% FOTO Inquam Octav Ganea
Atenția a fost zilele acestea îndreptată spre Palatul Victoria, care a dat startul tăierilor într-un prim pachet dedicat efortului de scădere a cheltuielilor bugetare și creștere a veniturilor la stat. Printr-un OUG adoptat luni de Executiv, sporul de pentru condiții vătămătoare a fost scăzut de la 1500 de lei brut la 300 de lei brut. La ieșirea de la discuțiile cu premierul Ilie Bolojan, șeful Cartel Alfa avertiza însă: „Anumite instituții bugetare jonglează cu interpretarea legii din punct de vedere al sporului. Legea se referă numai la sporul de condiții vătămătoare (n.r. – OUG adoptat luni de Executiv), dar mai sunt și alte sporuri care s-au inventat”.
O postare publicată de Sindicatul Europol amintește însă de o altă față a realității. În contextul înghețărilor și anulărilor, salariile sunt completate anual cu sporuri. „Președintele României, Nicușor Dan, a fost confruntat cu o problemă de matematică referitoare la salarizarea polițiștilor. În cadrul întâlnirii, Cosmin Andreica i-a prezentat șase elemente salariale care, cumulate, reprezintă 130% din baza de calcul. Valoarea brută a acestor elemente este de 1.914 lei. Întrebarea adresată Președintelui a fost simplă și directă: Care este baza salarială la care se aplică 130% pentru a rezulta suma de 1.914 lei? Răspunsul a fost simplu: “nu se poate”. P.S. In MAI se poate din 2009, de când avem veniturile înghețate, plafonate, prorogate sau menținute în plata la nivelul anului anterior”, a scris Europol în urma discuțiilor cu Nicușor Dan.
Sindicaliștii s-au opus vehement tăierii de sporuri încă de luna trecută, din timpul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, iar anunțul venit de la Executiv la finalul săptămânii trecute a oprit activitatea în mai multe instituții din țară. După discuțiile de la Palatul Victoria, referitor la scăderea sporului pentru condiții vătămătoare, șeful Cartel Alfa anunța că ar urma să fie afectate veniturile a jumătate din cei 1,3 milioane de bugetari din România, urmând „o scădere de trai de cel puțin 15% numai din TVA”.
Redactorul șef Historia, Ion M. Ioniță, explică faptul că s-a ajuns aici în urma unei complicități între politicieni și sectoarele bugetare, mai ales în 2024, când guvernanții au dat foarte mulți bani pe majjorările saalariale, iar „anvelopa salarială, totalul cheltuielilor statului cu salariile în domeniul bugetar a fost de plus 23%. Deci au crescut cheltuielile cu salariile în domeniul bugetar cu aproape un sfert. Enorm”.
„Situația nu a fost rezolvată ani la rând, când s-a tot promis o lege a salarizării bugetare care să unifice criteriile de salarizare. Avem discrepanțe foarte mari între diverse ministere, între diverse sectoare. E un haos. Fiecare cu reglementarea lui. În funcție de lobby-ul pe care l-au avut la nivel de guverne, au obținut diverse avantaje, așa încât s-a ajuns la această situație și s-a mers foarte mult pe sporuri, pentru că să nu se umble la salariul propriu-zis, dar s-au mărit veniturile prin diverse artificii. Să nu facem confuzie între salariu și venituri. Sunt două lucruri diferite.
Salariul a fost păstrat în multe sectoare la un nivel destul de mic, dar s-au acordat sporuri și aceste sporuri nu au fost generale. În anumite sectoare au fost mai multe sporuri mai generoase, în altele mai puține și s-a ajuns la această situație. Și acum spun, da, salariul e mic, dar sunt sporuri. De aceea e nevoie de o lege a salarizării în domeniul bugetar, ca munca să fie egală, salariile să fie similar și să fie foarte puține categorii de sporuri. Pentru că nu se poate să ai atât de multe sporuri. Să ai sporuri justificate în sectoarele de muncă dificilă, cu condiții deosebite”, mai explică Ion M. Ioniță.
Legea, necesară pentru evitarea „situației de haos de acum”
În condițiile actuale, cu un istoric în privința sporurilor acordate bugetarilor din România, „Legea salarizării ar trebui să fie prioritară pentru guvernanți”, spune redactorul-șef Historia.
„Acum se plătește nota de plată. Se achită nota de plată. Nu poți să mai ai această anvelopă uriașă cu salariile bugetare. Și inevitabil trebuie să faci niște tăieri. (…) În anul trecut au fost niște creșteri mari în domeniul salarizării bugetare, spre deosebire de salarizarea în domeniul economiei private, unde n-au fost creșteri atât de mari sau n-au fost creșteri deloc. Unde nu există forță sindicală care să ceară salarii șii unde nivelul mediu al salarizării este mult mai mic decât în la stat. Deci avem și o discriminare din acest punct de vedere între economia privată și sectorul bugetar. Asta este o realitate.
Adică s-a întâmplat cam așa, cu unii mumă și cu unii ciumă. Adică guvernarea a fost cu sectorul bugetar darnică și a cedat tuturor cererilor, chiar a anticipat solicitări și a făcut majorări din rațiuni electorale pentru a-și cumpăra voturi. E nevoie de o lege a salarizării unitare pentru a nu se mai ajunge la situația de haos de acum. În care oamenii care fac o muncă asemănătoare au venituri foarte diferite în diverse ministere, așa încât e necesar și nu știu de ce a trebuit să o amâne atât de mult”, mai explică Ion M. Ioniță.
Reforma salarizării, amânată
În același timp, Guvernul se pregătește să amâne reforma salarizării. Renegocierea cererii de plată numărul 4 cuprinde și amânarea aplicării Legii salarizării unitare în sectorul bugetar.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat recent într-o conferință de presă că discuțiile cu Bruxelles-ul au condus la o reprogramare realistă a acestei reforme. „Este necesar un timp de pregătire și de ajustare la noile condiții bugetar-fiscale. Noi am trimis un prim draft către Comisie, dar care nu este realist în condițiile situației pe care o avem în acest moment. (…) Discuția în Comisia Europeană este că legat de această reformă există un preacord de principiu să fie pusă pentru sfârșitul trimestrului 2 din 2026, deci cumva în ultima cerere de plată pe care o vom depune”.