Românii sunt așteptați, duminică, 24 noiembrie 2024, la vot pentru alegerea președintelui României, aproape 20.000 secții de votare fiind organizate în țară și în străinătate. Ce vulnerabilități sunt și cum ar putea fi influențat rezultatul votului.
Ce se întâmplă în secția de vot ar putea influența rezultatul FOTo: arhiva/Inquam Photos
Aproximativ 19 milioane de români figurează în registrul electoral, peste 990.000 având domiciliul în străinătate. Pentru voturile lor se bat 13 candidați pentru funcția de președinte al României (Ludovic Orban, deși figurează în continuare pe buletinul de vot, și-a anunțat retragerea din cursă în favoarea candidatei USR Elena Lasconi). Sunt organizate aproape 19.000 secții de votare în țară (18.968) și 950 în străinătate.
Procesul electoral, deși s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, iar vechile practici de fraudare se întâlnesc din ce în ce mai rar, unele aproape nemaifiind posibile, are în continuare vulnerabilități, persistând întrebarea: poate fi influențat rezultatul votului?
„Când vorbim de fraudă (…) vorbim de acele activități care au în vedere schimbarea rezultatului alegerilor. La locale este un pic mai ușor să influențezi rezultate, pentru că pot conta și două-trei voturi, pe când la alegerile pe circumscripții naționale este un pic mai complicat. Cred că există multe elemente introduse în ultimii ani în sistemul de organizare al alegerilor care au redus foarte mult multe dintre riscurile pe care le vedeam acum câțiva ani”, este de părere Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum (EFOR).
„Pur și simplu astfel de acțiuni sunt descurajate”
Tableta SIMPV este instrumentul care face astăzi aproape imposibil votul multiplu. Datorită ei există o foarte bună evidență a alegătorilor care se prezintă la urne, iar prin intermediul tabletei sunt sesizate tentativele de vot multiplu, „deci dintr-odată nici măcar nu mai ajungem la discuții despre vot multiplu, pentru că pur și simplu astfel de acțiuni sunt descurajate”, spune Septimius Pârvu.
Un alt element pozitiv este o transparență mult mai mare a procesului electoral. „Nu sunt foarte multe țări care publică procesele verbale odată ce sunt aprobate, pornind de la primul proces care pleacă din secția de votare până la ultimul care este aprobat de Biroul Electoral Central. Poți să vezi toate schimbările din procesele verbale – este un element care oferă chiar și alegătorilor o posibilitate de a se uita pe procesele verbale, pentru că știm că au fost plângeri de la alegători care sesizau că deși votaseră într-o anumită secție, erau zero voturi”, explică expertul EFOR.
Vulnerabilitățile votului
Și dacă acestea sunt aspectele pozitive, să vorbim în continuare și despre vulnerabilități.
Pornind de la ultima situație, cea în care un alegător sesizează, consultând procesul verbal, că votul său nu se regăsește în rezultatul final din secția respectivă, există pentru asta două explicații: posibilitatea unei erori sau votul să nu fi fost, în mod voit, numărat.
„Noi, de exemplu, ce le-am indicat alegătorilor aflați în situația asta a fost să facă plângere în primul rând la biroul de circumscripție care verifică acele procese verbale și să facă plângere penală dacă consideră că există o faptă de natură penală, adică dacă cineva a modificat datele astfel încât să modifice procesele verbale”, spune Septimius Pârvu.
Cum se poate ajunge la modificarea datelor? Prin vechile metode, prin înțelegeri între membrii biroului secției de votare, metode care nu au putut fi combătute odată cu introducerea noilor instrumente.
Cele mai riscuri în ziua votului, de altfel, rămân tot la nivelul secției de votare, explică Septimius Pârvu.
„Practic, cea mai importantă parte se întâmplă în secția de votare – anume numărarea voturilor și completarea proceselor verbale. Sigur, s-au identificat probleme și în timpul zilei alegerilor, în iunie am avut de exemplu acele buletine preștampilate, se întâmplă să fie presiuni din partea autorităților locale, știm secții care s-au organizat în primării și și acum sunt organizate în primării, ceea ce, sigur, îți pune un factor de presiune. (…) Mai poate exista și transport organizat, greu de dovedit, plus că având SIMPV e mult mai greu. Acuma nu mai poți să cari pur și simplu alegători dintr-o secție în alta să voteze de mai multe ori, nu mai ai cum să faci asta. Sigur, un alegător poate să voteze de mai multe ori, dar de fiecare dată când face acest lucru merge informația și către Ministerul de Interne, se deschide un incident. Nu mai e același mecanism”, spune expertul.
Ce se întâmplă în cazul votului multiplu
Dacă un cetățean votează, de exemplu, în localitatea de domiciliu și ulterior se prezintă să voteze și într-o altă secție de votare, la introducerea datelor sale pe tabletă operatorul va observa o alertă privind votul multiplu. Cu toate acestea, dacă cetățeanul declară pe propria răspundere că nu a mai votat, nu i se poate interzice să voteze. Iată și de ce. „Un mesaj pe tabletă nu poate să-ți interzică dreptul de vot, pentru că pot fi erori”, explică Septimius Pârvu. Președintele secției de votare poate în schimb să lămurească lucrurile.
„Sigur, dacă apare mesajul respectiv – e responsabilitatea președintelui secției de votare să ia deciziile acestea, nu le ia operatorul – este obligat să verifice cu cealaltă secție de votare. Să zicem că-ți apare că ai votat la Predeal. Se sună președintele secției de la Predeal să confirme că e o semnătură sau nu e o semnătură pe listă. Dacă nu e nicio semnătură, este o greșeală, dar, pe de altă parte, dacă e o semnătură, trebuie să dai o declarație pe propria răspundere că înțelegi că este infracțiune să votezi de două ori și poți să votezi. Toate aceste incidente sunt raportate automat la Ministerul Afacerilor Interne”, completează Pârvu.
Situațiile de vot multiplu, mai spune expertul, sunt mult mai puține, înregistrate la ultimele alegeri, comparativ cu ceea ce se întâmpla, de exemplu, cu 12 ani în urmă. La acel moment listele suplimentare erau scanate, erau comparate și astfel se puteau depista și demonstra cazurile de vot multiplu, fiind vorba de zeci de mii de semnături duplicat. „Acum, practic, numărul de incidente de genul acesta a fost de ordinul zecilor. Asta nu mai pare să fie o posibilitate”, spune expertul.
Numărarea voturilor și înțelegerile între partide
Momentul numărării voturilor rămâne în continuare cea mai mare vulnerabilitate, iar asta în situația în care se ajunge la înțelegeri între reprezentanții partidelor.
„Cred că este un aspect important, văzând și cum sunt formate birourile electorale. Pentru că, sigur, vorbim de diversitate, zicem – uite câte partide avem, dar când tragi linie s-ar putea să nu fie diversitate politică așa de mare. Pot fi înțelegeri între partide și cu cât există o diversitate mai mică, politică, cineva care să conteste… ”, atrage atenția expertul.
La fel, prin înțelegeri, se pot regla și situațiile în care pur și simplu procesul verbal nu poate fi încheiat pentru că cifrele nu se corelează. Se poate întâmpla să „nu iasă cheia” din motive variate (s-au mutat, în timpul numărătorii, buletine de vot dintr-un teanc în altul, a plecat un votant cu un buletin de vot etc.), iar soluția găsită este „jonglarea”, pe hârtie, cu numărul de buletine necesare.
„Ca să pleci de acolo trebuie să raportezi. Poți să pleci cu cheia neînchisă, dar trebuie să te duci la biroul de circumscripție, e un ditamai procesul. Și atunci cine vrea să se ducă în mijlocul nopții, cu cheile neîncheiate, și să aibă toată epopeea asta. Sigur că – din perspectiva organizației care observă și din experiențele anterioare spun asta – de multe ori problemele vin și de la faptul că se încalcă procedurile. Oamenii din secție vor să scape repede, numără în paralel, ceea ce n-ar trebui să se întâmple, și atunci de multe ori nu-ți iese. Numeri de trei ori, tot nu-ți iese, și vrei să scapi repede. Câteodată și cu intenție se întâmplă. Am avut cazuri în care cu intenție s-a luat un buletin dintr-o parte și s-a pus în alta, ca să se închidă cheia sau ca să mai fie niște voturi”, explică expertul EFOR cum se mai întâmplă lucrurile la numărarea voturilor.
Pentru secțiile în care nu există observatori independenți explicațiile sunt greu de găsit. Se constată că există foarte multe procese verbale modificate de mai multe ori, cu tăieturi, cu cifre care nu ies.
„Când ai procese verbale modificate de trei-patru ori te întrebi totuși ce s-a întâmplat acolo. Mai ales că ai tableta care te ajută să faci calculele, cheile de control, întâi bagi datele în tabletă și după completezi procesul verbal. Deci, da, câteodată, mai ales acolo unde există o competiție politică mică și comisia să zicem că se înțelege un pic mai bine, și nu există diversitatea de păreri, există riscuri mai mari, desigur. Dar uitându-ne în urmă, exceptând alegerile locale, n-aș zice că aș vedea un risc care să influențeze rezultatul alegerilor. Sigur, vedem după. Noi vom ieși cu o poziție după”, adaugă expertul.
Numărul mare de secții de votare în străinătate, un plus
Faptul că în acest an au fost organizate 950 de secții de votare pentru românii aflați în străinătate este considerat un plus de către expertul EFOR. Secțiile vor fi deschise de vineri de la prânz și până duminică, iar întregul proces electoral va fi filmat.
Nelămuriri în rândul alegătorilor sunt așteptate în schimb, atât în țară, cât și în străinătate, generate de calendarul de alegeri.
„La ce mă aștept, nu din perspectiva fraudei, dar faptul că avem intercalate alegerile cu siguranță va crea nelămuriri în rândul alegătorilor și și în rândul membrilor birourilor electorale. În iunie cred că a fost cel mai mare număr de reclamații pe care l-am primit noi, oamenii nu știau cum să voteze, la una, la cealaltă. Ne așteptăm să fie un pic de haos, inclusiv în străinătate”, mai spune expertul.
Alte probleme ar putea fi legate de continuarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare (campania pentru Prezidențiale se încheie sâmbătă dimineață, în schimb cea pentru parlamentare poate continua).
„Există un potențial, dacă ne gândim și unde merg banii, în mare parte este online și audiovizual. Întrebarea este ce se va întâmpla de 1 Decembrie, era o idee să se mute festivitățile, ceea ce e ridicol, să muți Ziua Națională. Mi se pare totuși că acest calendar împinge niște limite și cred că și toate suprapunerile aduc și niște riscuri”, adaugă expertul.
Și dacă riscurile legate strict de ziua alegerilor au fost expuse, trebuie menționat că și ce se întâmplă până acolo poate influența, subliniază expertul EFOR, la fel de mult rezultatul.
„Problema mare nu e neapărat ce se întâmplă în ziua alegerilor, ci și ce se întâmplă înainte. Cu decizii proaste, decizii politizate, faptul că elimini un partid dintr-o comisie, că redefinești ce înseamnă un partid parlamentar, a fost cazul de acum, de la alegerile acestea. Adică lucrurile astea ar putea să influențeze la fel de mult ca ce se întâmplă în ziua respectivă într-o secție. Dacă iei o decizie proastă, care creează condiții inegale, care avantajează (inclusiv povestea cu subvențiile – câteva partide primesc foarte mulți bani pe care-i cheltuiesc în precampanie), lucrurile acestea, adunate, probabil că ating mult din neregulile din secție.
Cred că avem niște elemente care, legate, oferă o transparență, problema rămâne și cu încrederea în instituții. Că dacă nu avem încredere e iarăși o problemă”, a conchis expertul Septimius Pârvu.