Bulgaria se află într-o criză politică interminabilă încă din 2021, iar prin slăbiciunile sale evidente poate pune în pericol sudul flancul estic al NATO. Lector la University of Pennsylvania, Ecaterina Locoman spune că țara de la sud de Dunăre e o adevărată verigă slabă în NATO
Alegeri în Bulgaria – dispozitive de votare într-o secție din Sofia FOTO Profimedia
Cu o lună înaintea românilor, bulgarii se prezintă la urne pentru a vota, duminică, 27 octombrie, componența Parlamentului de la Sofia. Lupta dintre partidele cu orientare euro-atlantică și cele pro-ruse se anunță la fel de acerbă ca la precedentele alegeri. Atât de mare este echilibrul între cele două forțe încât de aproape trei ani și jumătate bulgarii nu au avut un guvern stabil, ci doar scandaluri uriașe care au dus de fiecare dată la destrămarea guvernelor și au condus la instabilitate. O mare problemă ține de faptul că formațiunile pro-occidentale sunt dezbinate și măcinate de rivalități.
În tot acest timp, preşedintele Rumen Radev a încercat și a reușit să saboteze mai multe acorduri cu Ucraina, inițiate în ultimii doi ani și jumătate.
Bulgarii nu sunt capabili să pună capăt instabilității
A fost și cazul unui acord consistent cu Kievul, inițiat de fostul premier pro-occidental Nikolai Denkov, prin care Bulgaria intenționa să trimită 100 de vehicule blindate. Radev a reacționat și a trimis acordul înapoi în Parlament, la finele anului trecut, într-un moment în care Ucraina avea mai mult ca oricând nevoia de arme și de muniție.
Expert în fostul spațiu sovietic, Ecaterina Locoman este cercetător și lector la University of Pennsylvania, vorbește despre „o verigă slabă”, care afectează în final întreg sudul flancului estic al NATO. Evident, România este afectată de faptul că aliatul său de la sud de Dunăre, cu care împarte sudul flancului estic, este atât de vulnerabil și ar putea fi chiar un cal troian pentru Rusia.
„Rușii știu, au un talent aparte să exploateze orice slăbiciune, indiferent că o identifică în Bulgaria sau România. Evident, Bulgaria e mai expusă, e ceea ce unii numesc o verigă slabă pentru aliați, o verigă slabă pe flanc. Și nu e deloc bine. Problemele se știu: e instabilitate politică, iar pro-occidentalii nu reușesc să formeze un guvern. E o veste proastă pentru toată lumea, inclusiv pentru România. Nu e de dorit să ai un vecin atât de vulnerabil”, spune Locoman.
Ea vorbește despre faptul că anumite țări din estul Europei au avut o poziție mai pro-rusă față de altele, încă din anii 90, imediat ce fosta Uniune Sovietică se prăbușise. În Bulgaria, însă, există și o altă problemă.
După eșecul ultimei coaliții alături de progresiștii de la Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), liderul GERB, Boiko Borisov, pare tentat să colaboreze cu oricine pentru a pune capăt instabilității și pentru a obține o majoritare. GERB este afiliat Partidului Popular European şi a avut întotdeauna o orientare clară euro-atlantică. De altfel, GERB pare favorit înaintea alegerilor.
„Slovacia în anii 90 este un caz clar, pentru că tot așa erau două grupuri. Exista o opoziție pro-democrată, pro-europeană, însă mult timp cei care erau la guvernare erau foști comuniști, foarte pro-sovietici, adică pro-ruși, după căderea URSS. Iar rușii au folosit mult timp în avantajul lor această situație. Ei foloseau și pe atunci orice avantaj de a crea destabilizare. În unele cazuri, poate că aceste forțe pro-ruse nici măcar nu câștigă, dar simplul fapt că există neliniște, tenisiune, faptul că există această crize politică, instabilitate politică, până la urmă toți oamenii din țara respectivă au doar de pierdut”, susține Locoman.
Rușii sunt eficienți în a destabiliza Bulgaria
Bulgaria, la fel ca Slovacia anilor 90, este un teren propice pentru agenții Moscovei. Iar eficiența lor e dublată de combativitatea forțelor pro-ruse. De altfel, de-a lungul istoriei, Bulgaria a fost una dintre țările cele mai apropiate și de fosta Uniune Sovietică.
Astfel, în timp ce în 1968 cehii ieșeau în stradă și cereau libertate în ceea ce a rămas în istorie sub numele „Primăvara la Praga”, în Bulgaria fostul președinte Todor Jivkov a cerut în mod neoficial ca țara lui să fie admisă în Uniunea Sovietică ca a 16-a republică unională. A fost însă refuzat, pentru că sovieticii nu aveau resursele necesare să susțină din punct de vedere economic Bulgaria.
„Ei (n.r. – rușii) se ghidează după principiul divide et impera (dezbină și stăpânește). Evident că profită din plin de orice fisură și sunt mari experți în așa ceva. Iar Bulgaria e vulnerabilă. Dar nu e singura țară vulnerabilă. Vulnerabilitatea Bulgariei poate afecta din plin România, pentru că sunt pe același flanc. O țară în care rușii sunt atât de apreciați de o mare parte a populației și au partide pro-ruse care blochează de fiecare dată constituirea unui guvern, a unei majorități parlamentare, e un factor de instabilitate în această zonă”, mai spune ea.
În Bulgaria, ultima coaliție a fost una fragilă, iar înțelegerea dintre fostul premier Nikolai Denkov, liderul partidului Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB) și Boiko Borisov, cu al său GERB, s-a destrămat repede. Vestea proastă pentru bulgari este că niciunul dintre cele două partide cu orientare euro-atlantică nu a avut cu cine să formeze majoritate.
Bulgaria nu e singura țară cu probleme
Pe de altă parte, Bulgaria nu este singura țară cu probleme. Ungaria, Slovacia și într-o anumită măsură Croația, care are un președinte pro-rus sunt alte țări membre NATO și UE în care Rusia a găsit oportunitatea să provoace breșe. Pe de altă parte, forțele politice din România au avut în ultimul moment inspirația să încropească o coaliție, în 2021, evitând o situație similară cu cea a Bulgariei, după ce USR a părăsit în în același an Guvernul României.
Totuși, deși coaliția PSD – PNL a fost una clar pro-europeană și pro-NATO, Ecaterina Locoman a identificat unele probleme și în România.
„Bulgaria este o țară în care rușii sunt activi, Ungaria și Slovacia sunt alte țări cu probleme. Evident că în România e o cu totul altă ocazie. Totuși, România este pentru mine un paradox, să fiu sinceră, pentru că foarte mulți dintre oamenii din România cu care comunic, care sunt credincioși, care sunt ortodocși, susțin și îl văd pe Putin ca pe salvatorul credinței ortodoxe și nu văd minusurile sale, nu văd răul pe care l-a făcut Putin. Nu e rău să fii credincios, din contră, dar e greșit să-l asociezi pe Putin cu tabăra bună. Deci, într-un fel, cumva, românii asociază problemele din perioada comunistă cu Ceaușescu și cu politica internă și uită sau nu realizează că forțele astea externe le-au adus regimul comunist în România. Sincer, acesta e un paradox pentru mine. Cu siguranță că România încă nu e atât de slabă cum o vrea Rusia. Și atunci ce face Rusia? Rușii caută aceste verigi slabe, aceste fisuri și folosesc toate resursele pe care le au ca să destabilizeze aceste țări”, arată Locoman.
Stăm bine în comparație cu vecinii, dar ne culcăm pe o ureche
În schimb, România se află evident într-o situație mai bună decât toți vecinii săi. Comparativ cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia, România are avantajul de a face parte din cea mai puternică alianță, NATO. Iar în raport cu Bulgaria, România are sau cel puțin avea până acum stabilitate internă, iar partidele cu simpatii pro-ruse au fost ținute la distanță.
„Cred că România este într-o situație mult mai bună, tocmai pentru că este membră NATO. Asta îi oferă o securitate și o protecție de care Republica Moldova nu se poate bucura”, adaugă ea.
Totuși, spune Ecaterina Locoman, România ar trebui să fie mai activă, mai vocală și mai atentă și la situația din Republica Moldova. România ar fi printre țările cele mai afectate, dacă nu chiar cea mai afectată, dacă Moscova ar readuce Republica Moldova pe orbita sa.
„O părere de rău pe care o am eu, când eu analizez politica din România și din Moldova, este că deși avem o legătură importantă, ceva parcă lipsește. Și regret că clasa politică din România, nu știu de ce, dar nu este atât de mult implicată ca să se asigure că Moldova va cădea pradă acestor interese a rusești. Nu știu de ce și nu știu care este cauza, nu pot să explic. Poate să fie o explicație, totuși, că ori de câte ori România transmite mesaje de susținere pentru pro-occidentalii din Republica Moldova asistăm la mobilizări automate ale pro-rușilor, care devin de fiecare dată mai activi”, încheie Ecaterina Locoman.