Duminică, 8 decembrie, România trebuie să decidă dacă va arăta ca Polonia sub conducerea proeuropeanului Donald Tusk sau ca Polonia condusă de antieuropeanul Jaroslaw Kaczynski, spune eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan.
Protest manifestatie pro-UE în Polonia – 10 octombrie 2021. FOTO EPA EFE
„Cum va arăta România după alegerile prezidențiale? Ca Polonia sub Donald Tusk sau ca Polonia sub partidul de extremă-dreapta PiS?”, se întreabă, pe Facebook, liberalul Siegfried Mureşan.
Eurodeputatul a explicat cum arată Polonia sub conducerea liderului proeuropean Donald Tusk și cum era Polonia condusă de partidul de extremă-dreapta Lege și Justiție (PiS), sub conducerea antieuropeanului Jaroslaw Kaczynski.
„În perioada lui Jaroslaw Kaczynski, Polonia a avut blocat timp de 3 ani Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro, și nu au fost atrase deloc fonduri europene. Tot în acea perioadă, statul de drept și independența justiției au fost constant atacate, transformând Polonia într-un stat decredibilizat și izolat. Donald Tusk a reușit deblocarea celor 60 de miliarde de euro din PNRR-ul Poloniei în doar câteva săptămâni”, spune Siegfried Mureşan.
„Trebuie să alegem candidatul pro-european pentru continuarea dezvoltării României în interiorul UE”
Eurodeputatul amintește că Polonia condusă acum de Donald Tusk este în centrul deciziilor europene, își întărește capacitățile de apărare și absoarbe fondurile europene.
„În Polonia, forțele pro-europene de centru-dreapta și centru-stânga s-au unit pentru a susține guvernul lui Donald Tusk și pentru a trimite extremiștii în opoziție. Forțele pro-europene au readus Polonia pe calea dezvoltării și integrării europene. Asta trebuie să facem și noi în România. Între candidatul proeuropean și candidatul pro-rus, noi trebuie să alegem candidatul pro-european pentru continuarea dezvoltării României în interiorul Uniunii Europene”, a încheiat Siegfried Mureşan.
Amintim că, duminică, 8 octombrie, românii trebuie să aleagă între extremistul Călin Georgescu, a acărui eventuală victorie ar putea face ca România să „devină izolată în cadrul NATO și UE”, potrivit Reuters, și candidata pro-europeană Elena Lasconi.