Decizia SUA de a permite Ucrainei să lanseze atacuri pe distanțe lungi ar putea ajuta Kievul să-și mențină controlul asupra teritoriului cucerit în Kursk, folosit ca pârghie în eventualele negocieri de pace, însă ar putea veni prea târziu pentru a influența semnificativ războiul, susțin analiștii.
Decizia a fost luată prea târziu pentru a influența semnificativ cursul războiului FOTO Arhivă
Cu două luni înainte de a părăsi funcția, președintele Joe Biden a ridicat unele restricții care blocau Kievul să folosească arme furnizate de SUA pentru lovituri pe rază lungă în teritoriul rus, într-o schimbare majoră de politică, a raportat Reuters.
Analiștii militari au declarat că impactul pe câmpul de luptă, unde Ucraina se află în defensivă de luni de zile, va depinde de limitele rămase. Însă, deși schimbarea ar putea susține operațiunea din Kursk, este puțin probabil să fie un factor decisiv pe ansamblu.
„Decizia vine târziu și, la fel ca alte decizii similare, este posibil să fie prea târziu pentru a schimba substanțial cursul luptelor”, a declarat Michael Kofman, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace din Washington.
„Loviturile pe distanțe lungi au fost întotdeauna doar o piesă a puzzle-ului și au fost supraîncărcate cu așteptări în acest război.”
De asemenea, nu există nicio certitudine privind durata noii politici. Aceasta a fost criticată de Richard Grenell, unul dintre cei mai apropiați consilieri de politică externă ai președintelui revenit Donald Trump, care îl înlocuiește pe Biden pe 20 ianuarie. Trump a criticat de mult timp amploarea ajutorului american pentru Kiev și a promis să încheie rapid războiul, fără a specifica cum. Un purtător de cuvânt al lui Trump nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.
Ucraina a făcut lobby pentru această schimbare timp de luni de zile, argumentând că incapacitatea sa de a lovi zone din interiorul Rusiei, în special bazele aeriene militare care găzduiesc avioane implicate în atacuri asupra Ucrainei, reprezintă un dezavantaj major.
Forțele ruse, care se află în ofensivă de mai bine de un an, avansează cu cea mai mare viteză din 2022 în estul Ucrainei și exercită presiune în nord-est și sud-est.
Rusia acuză statele NATO de implicare directă
Rusia susține că Ucraina nu poate lansa rachete către ținte din interiorul Rusiei fără ajutor direct din partea aliaților NATO, calificând acest lucru drept o escaladare majoră. Luni, Kremlinul a declarat că o astfel de decizie ar însemna implicarea directă a Statelor Unite în conflict.
Primele lovituri ucrainene ar putea avea loc în următoarele zile și sunt probabil să fie efectuate folosind rachete ATACMS, care au o rază de acțiune de până la 306 km, a raportat Reuters.
Un oficial din domeniul apărării din Europa Centrală a declarat pentru Reuters că aceste lovituri ar oferi Kievului o șansă mai mare de a se apăra împotriva atacurilor aeriene, dar nu ar înclina decisiv conflictul în favoarea Ucrainei.
Rusia deja a mutat multe dintre activele sale aeriene în afara razei de acțiune a armelor occidentale din Ucraina, a spus oficialul, deși raza acoperă dincolo de zona Kursk ocupată de Ucraina.
Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a declarat că „nu deschide încă șampania”, deoarece nu se știe câte rachete au ucrainenii și dacă acestea sunt suficiente pentru a influența câmpul de luptă.
Decizia de a autoriza loviturile doar după luni de lobby ucrainean urmează un model repetat pe parcursul războiului, în timp ce administrația Biden a încercat să echilibreze sprijinul pentru Ucraina cu preocupările legate de escaladare.
Anterior, Washingtonul a ezitat luni de zile înainte de a aproba livrarea de rachete, tancuri și avioane de lungă rază de acțiune către Ucraina.
Unii analiști militari susțin că astfel de întârzieri au oferit Moscovei timp să se refacă după eșecurile inițiale și să consolideze apărarea teritoriilor ocupate, contribuind la eșecul unei contraofensive majore ucrainene anul trecut.
Ucraina sub presiune
Posibilitatea de a ataca teritoriul rus cu rachete ar putea avea cel mai direct impact în Kursk, unde Ucraina urmărește să mențină un avanpost capturat după primul său asalt major peste graniță din august. Terenul rusesc ar putea deveni un atu în negocierile ulterioare intrării lui Trump în Casa Albă.
Kievul afirmă că Rusia a masat 50.000 de trupe pentru a încerca să recucerească teritoriul din Kursk și că a desfășurat 11.000 de nord-coreeni, dintre care unii ar fi fost implicați în lupte. Rusia nu a confirmat și nici nu a negat desfășurarea.
„Rachetele ATACMS pot pune în pericol ținte valoroase rusești și nord-coreene. Acest lucru ar ajuta forțele ucrainene să apere avanpostul din Kursk, care este sub presiune”, a declarat Kofman.
Rob Lee, cercetător senior la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, a spus că va fi dificil pentru Ucraina să își mențină pozițiile în Kursk pe termen lung, dar șansele sale acolo vor depinde de resurse.
„Ucraina a trimis unele dintre cele mai bune unități acolo, astfel că ar putea rezista o perioadă dacă continuă să primească suficientă muniție și întăriri”, a spus el.
Franța și Marea Britanie nu au precizat dacă vor urma exemplul american, permițând Ucrainei să folosească rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP, care au o rază de acțiune de 250 km.
„Rusia poate doborî Storm Shadow și ATACMS, așa că și dimensiunea salvei care poate fi lansată este o considerație importantă”, a adăugat Lee.
Pe străzile din Kiev, luni, sentimentul general era că decizia va ajuta, dar că a venit mult prea târziu.
„Acest lucru ar fi trebuit folosit fie ca măsură preventivă, fie ca reacție fermă în februarie sau martie 2022. Acum nu mai joacă un rol important”, a spus Olga Koroviachuk, 21 de ani.