Problema pensiilor speciale și eliminarea unor beneficii pentru magistrați a stârnit dezbateri aprinse în societatea din România. Pe fondul discuțiilor care îi așează în prim-plan, opiniile magistraților sunt împărțite și atrag atenția asupra mai multor neajunsuri pe care le are sistemul judiciar. Horatius Dumbravǎ, fost președinte CSM, subliniază însă responsabilitatea pe care o poartă aceștia.
Pensiile magistraților vor fi reformate. FOTO Shutterstock
Fostul judecător Horațius Dumbravă, care a propus din poziția de șef al CSM, în 2011, modificarea legii astfel încât procurorii condamnați definitiv pentru fapte de corupție să nu mai poată beneficia de pensii speciale, admite că „este o problemă sistemică” în justiție, considerând că neajunsurile sistemului se agravează în lipsa unor măsuri de reorganizare.
Cu toate astea, atrage atenția că „Inspecția Judiciară, CSM-ul mai ales, s-au transformat într-un fel de sindicat, ceea ce nu este în regulă, pentru că CSM-ul, până la urmă, apără independența justiției. Adică, apără independența justiției inclusiv pentru cetățeni. Cetățenii au nevoie de independența justiției, nu judecătorii. Și ei, dar în primul rând cetățenii”.
Actuala dezbatere aprinsă „era previzibilă”, mai spune Horațius Dumbravă: „Discuțiile sunt de ceva ani de zile. (…) Și politicienii sunt tot atât de vinovați, pentru că au preferat să nu rezolve problema sau să o ascundă, din diverse motive. (…) CSM-ul, pe lângă faptul că a devenit un sindicat, există la nivelul sistemului judiciar, un fel de ”power within the power”, spun americanii, adică putere în interiorul puterii. S-a cristalizat o putere în interiorul puterii judecătorești, care uneori, din punctul meu de vedere, se comportă ca politicienii, cu care uneori au și dat mâna, nu neapărat pe dosare, pe cauze, ci pe, ce să zic, avantaje reciproce. (…) Gândiți-vă la prescripții. Gândiți-vă la modul de interpretare a prescripției, mai ales în cauză de corupție. Chiar dacă, să zicem, nu au fost înțelegeri scrise sau înțelegeri verbale, cumva tacit s-a convenit lucrul ăsta”.
Fostul șef al CSM atrage atenția asupra responsabilității magistraților: „Problema majoră toate discuțiile pe care le antrenează asociațiile profesionale, CSM-ul, se învârt în jurul noțiunii de independență. Independența judecătorilor, independența justiției. Ori, independența ca noțiune, ca și concept, nu o spun eu, o spun toate recomandările adotate sub egida Consiliului Europei, mă refer la Consiliul Consultativ al Judecătorii Europei, spune că independența are în sine, conține în sine conceptual și noțiunea de responsabilitate. Ori, dacă vrei să fii o asociație în independență ca sistem, trebuie să te gândești și la responsabilitate, inclusiv responsabilitatea socială. Adică, în condițiile în care România și românii se confruntă cu grave probleme sociale, justiția este datoare să fie și responsabilă social. Și cred că lucrul ăsta CSM-ul l-a cam uitat”.
Ce e de făcut
Referitor la ce trebuie făcut, Horațius Dumbravă punctează că este nevoie de „responsabilitate, inclusiv responsabilitate socială și mai ales dialog. Dialog permanent cu celelalte puteri constituite în stat și dialog cu cetățenii. Ca să înțeleagă cetățenii că pe lângă acest tip de independență există și responsabilitate”.
Context
Executivul condus de Ilie Bolojan vrea să majoreze vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și să plafoneze cuantumul pensiilor pentru magistrați la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este în prezent. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat în urma consultărilor de la Cotroceni că discuțiile vor continua pentru a apropia poziția Guvernului de cea a magistraților: „S-a urmărit o apropiere între punctele de vedere. Este posibil să mai urmeze întâlniri pe această temă. Nu există o concluzie finală”.
Reacții din sistemul judiciar
De la prezentarea propunerilor Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților, dezbaterea publică a fost intensă. Una dintre pozițiile care au încins spiritele în spațiul public a venit din partea șefei CSM, Elena Costache, care a afirmat cǎ o pensie de 11.000 de lei ar fi prea micǎ pentru un magistrat.
„Mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”, este răspunsul dat de șefa CSM referitor la noul calcul propus pentru pensiile magistraților. Elena Costache a susținut că situația magistraților este unică din toate punctele de vedere și că „nu putem să punem egal între magistrați și celelalte categorii sociale”.
În sprijinul ei a venit șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, care a acuzat că tema a fost deturnată din zona profesională spre una populistă și emoțională. „Demonizarea magistraturii are loc în condițiile în care întreaga discuție este coborâtă într-o zona de non-profesioniști. Cred că întrebările reale pe care trebuie să ni le punem nu sunt despre cât “merită” justiția, ci despre ce fel de justiție vrem. Și nu mă voi referi aici la condiții materiale, volum de munca etc. ci la sistem, la model, din perspectivă ideologică. Nu am văzut sa fie invitat niciun profesor universitar, teoretician al dreptului, sa își expună punctul de vedere despre aceste aspecte: este preferabila, oare, o justiție populara? Fie ea pe baze elective ori pe sistemul juraților? De ce, totuși, marii noștri teoreticieni au ales o justiție profesionista?”, a scris Petcu pe Facebook.
Și Asociația Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor a avut un punct de vedere. „Se cere rigoare de ceas elvețian într-un mecanism care scârțâie ca o roată veche. Poate nu se vede din afară, dar înăuntru, fiecare zi aduce încă o luptă cu timpul, cu volumul și cu sistemul însuși, din păcate”, scrie AMASP, atrăgând atenția asupra sistemului judiciar, al cărui „inamic numărul 1” este „legislația incoerentă și impredictibilă”, printre multe alte lipsuri ale sistemului de justiție.
Într-o reacție anterioară, AMASP lansa un apel la dialog și preciza: „de multe ori, revolta societății este și a noastră, doar ca noi nu avem întotdeauna cadrul necesar pentru a ne-o exprima”.
Problema vârstei de pensionare
Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a intervenit cu privire la un alt aspect al modificărilor propuse, criticând intenția de a prelungi cu 10 ani durata minima în care magistrații trebuie să rămână în sistem. „Acestui om, care vreme de 25 de ani sau aproape 25 de ani a suportat toate privațiunile, toate interdicțiile, a motivat noaptea, a motivat dosare în weekend, s-a dus pe teren în weekend, pe ger, pe ploaie, a scos cadavre din fântâni, îi spui că mai trebuie să rămână vreo 15 ani până la 65 de ani, tot universul lui se dărâmă, colapsează, pentru că nu mai poate”, declarat Claudiu Sandu într-un interviu pentru Observator.
Poziția sa contrazice astfel punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan, care a atras atenția că este nevoie de experiența acelor magistrați care aleg să se pensioneze imediat ce îndeplinesc condițiile de vechime necesare.
Vă scădea atractivitatea pentru magistratură?
La rândul său, șefa DIICOT Pitești, procurorul Antonia Diaconu, a transmis pe Facebook un mesaj care atrage atenția asupra atractivității magistraturii și rolul său în calitatea actului de justiție, adică exact motivele pentru care au fost introduse în 1997 pensiile speciale și mai multe beneficii pentru magistrați. „Având în vedere cat de atractivă e magistratura, după cum se schimbă legile justiției aproape anual, nu vor mai intra oamenii noi în sistem, mulți oameni ok vor pleca, nevoia va fi din ce în ce mai mare și atunci se vor coborâ standardele si mai mult și de aici e lesne de înțeles”, a scris procuroarea într-o postare recentă pe Facebook.
Într-o altă postare, aceasta spunea că „a găsi acum inamicul nr. 1 într-o categorie și a-l anihila între ghilimele, într-un fel sau altul, fără soluții corecte, o să ducă la o dezamăgire, pentru ca mâine, când inamicul va fi anihilat, se va constata că nu s-a schimbat nimic efectiv și avem aceleași probleme sau chiar mai multe”.