Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja: „Este o decizie «temporară»”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că își menține strategia de operaționalizare și punere în funcțiune a proiectelor de de hidrocentrale sau amenajări hidroenergetice – abandonate după 1989 în diverse stadii de execuție – după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița.

Sebastian Burduja a anunțat că a luat act cu regret de decizia instanței din Cluj privind amenajarea de la Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta.

„Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990.  Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.

La cât se ridică pierderile

Potrivit demnitarului, în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă.

Pe de altă parte, recent, pe 29 mai, tot Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor.

Potrivit cifrele publicate de ministrul Energiei miercuri, valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, iar în total, pierderea însumează 443 milioane euro.

„Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis demnitarul.

În acest litigiu urmează, pe 24 iunie, termen de judecată pe fondul cauzei, unde, spune Sebastian Burduja, responsabilii din partea statului vor demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum au reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior.

„Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică. Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, a scris demnitarul.

Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară

Sebastian Burduja explica pe 21 martie, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW.

„Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministerului Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj.

Într-o postare din 1 aprilie, Sebastian Burduja a anunțat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze la maximum toate aceste proiecte, „după decenii de întârzieri, amânări, nepăsare și sabotaje prin procese declanșate în serie”.

Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja

Citiți și:

Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în  ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce

Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie