Victor Ponta creează probleme nu doar candidatului coaliției de guvernare, Crin Antonescu, ci și la vârful celui mai mare partid, Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Șansele strategiei sale depind însă de mai multe condiții.
Victor Ponta vrea să atragă votul PSD și pe cel al suveraniștilor FOTO Inquam Photos
Victor Ponta aspiră și la electoratul lui Călin Georgescu, și la cel al PSD. Șansele sale în ambele cazuri sunt măsurate nu doar în propriile acțiuni, ci și cele ale partidului care l-a crescut, l-a eliminat și apoi l-a primit înapoi ca să ajungă în final să repete excluderea.
„Folosind limbajul lui Trump acum, o să aibă multe cărți în mână. Dacă nu intră în turul II, dar poate ia un 20%, e o situație bună pentru el, dacă ia un 3%, atunci evident nu îi va fi foarte bine, dar depinde mult ce va face și ce infrastructură are în jurul lui. Cred că se bazează pe acești pesediști nemulțumiți și ce prietenii mai are prin partid prin țară”, punctează politologul George Jiglău.
Succesul fostului șef social-democrat depinde cel mai mult de „ce face Marcel Ciolacu și PSD în raport cu Ponta”.
„Dacă au reușit să învețe ceva, să pună la punct un pic baza partidului, să nu mai crească rușinea pe care au pățit-o (n. r. – ratarea turului II în alegerile anulate de CCR), cred că riscul ăsta ca Ponta să rupă prea mulți alegători o să fie diminuat. Dacă nu reușesc, și Ponta le ia mulți, atunci s-ar putea ca Ciolacu să nu mai aterizeze din nou în picioare”, este de părere politologul.
Lupta pentru electoratul lui Călin Georgescu
În ceea ce privește goana după electoratul suveranist, diferența dintre Călin Georgescu și Victor Ponta este că social-democratul exclus din partid este puternic asociat cu sistemul, spre deosebire de fostul candidat, care nu era asociat într-un mod la fel de vizibil, subliniază George Jiglău. Acest lucru îl și face greu de asimilat pentru electoratul suveranist format în jurul lui Georgescu, potrivit politologului.
Înainte de a lua calea acestui naționalism conservator profund, Victor Ponta a pozat însă în pro-european convins, în social-democrat modern și în progresist, mai arată politologul George Jiglău, iar analizele de la momentul lansării Pro România, partid pe care l-a fondat, plasau formațiunea politică pe segmentul progresist liberal.
„Ponta este un personaj creat și care a crescut politic, profesional, chiar și uman, hrănindu-se cu toate resursele posibile ale sistemului politic, într-un mod extrem de vizibil – președinte PSD, prim-ministru atâta vreme, aproape președinte acum 10-11 ani, deci este extrem de greu să îl iei în serios atunci când el se prezintă anti-sistem sau acest electorat, care s-a îndrăgostit de Georgescu pentru că l-a perceput ca fiind anti-sistem, să se uite acum la Ponta și să considere că este în egală măsură un personaj anti-sistem așa cum este perceput Georgescu”, explică în același timp George Jiglău.
„Evident că are o oportunitate uriașă, pentru că încearcă să adune din două locuri voturi și e mai simplu. Rămâne de văzut cât va reuși. Important, din punctul meu de vedere, este cât de mult va fi atacat pe chestiuni din trecut. Cât electorat își va minti în perioada anterioară în care a fost prim-ministru”, completează sociologul Ionaș Vladimir.
Cu toate astea, Victor Ponta este departe de prima șansă în actuala luptă electorală. Chiar în lipsa unui candidat suveranist, cele mai multe șanse la turul doi sunt la candidații independenți Nicușor Dan și Crin Antonescu, candidatul susținut de alianța coaliției de guvernare, potrivit sociologului.
Acum Victor Ponta este din nou exclus din PSD. Aceeași soartă a avut-o și în 2017, la doi ani după ce a pierdut conducerea Guvernului odată cu tragedia Colectiv. El a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2014. Atunci a reușit să se califice în turul II din postura de premier și președinte PSD, obținând puțin peste 40% din voturi, la o distanță de 10 procente de Klaus Iohannis. Fostul premier a pierdut însă lupta finală cu un procent de 45%, Klaus Iohannis obținând la acel moment aproape 55% din voturi.