Curtea Constituțională a României a decis în ședința de marți, 8 aprilie, că foștii ofițeri de informații pot intra în magistratură. Condiția este să nu fi făcut parte din Securitatea comunistă.
CCR a luat marți mai multe decizii în unanimitate. FOTO Shutterstock jpg
În cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, Curtea Constituțională a României a a luat o decizie în unanimitate și a dat undă verde intrării în magistratură a foștilor ofițeri de informații, din SRI sau SIE.
„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma «care au făcut parte din serviciile de informații» din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990. De asemenea, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că trimiterea din cuprinsul dispozițiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la art.48 alin.(10) din același act normativ este neconstituțională”, arată CCR într-un comunicat transmis marți.
„Dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii”
În esență, Curtea a constatat că dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii.
„Deși obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituţie, Curtea Constituțională s-a pronunțat şi a eliminat din fondul activ al legislaţiei și noile dispoziţii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca fiind neconstituţionale, întrucât menţin soluţia legislativă neconstituţională”, se mai arată în comunicatul CCR.
Lipsa de reglementare a legiuitorului a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă – de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale
Tot marți, CCR a stabilit că lipsa de intervenţie a legiuitorului, în sensul reglementării, prin legea privind organizarea judiciară, a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale.
Mai exact, judecătorii constituţionali au admis excepţia ridicată direct de Avocatul Poporului şi au constatat că dispoziţiile art.229 alin.(3) ind.2 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituţionale.
„În esenţă, în acord cu cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale 795 din 4 noiembrie 2020, Curtea a reţinut că lipsa de intervenţie a legiuitorului, în sensul reglementării, prin legea privind organizarea judiciară, a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum şi în art.124 din Legea fundamentală privind înfăptuirea justiţiei, dat fiind faptul că nu asigură o bună administrare a justiţiei, prin lipsa de corelare cu normele de drept substanţial instituite în Codul civil, care reglementează ocrotirea minorului, permanentizând o situaţie tranzitorie, respectiv îndeplinirea de către o autoritate administrativă a unor atribuţii date prin lege unei instanţe judecătoreşti”, se arată în comunicat.
Sesizarea ICCJ privind legea de înfiinţare a Autorităţii de Reglementare în Domeniul Minier Petrolier – amânată
CCR a amânat pentru miercuri, dezbaterile pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea de înfiinţare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier Petrolier.
Informații despre toate deciziile luate marți de CCR, AICI