Puterile europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au declarat că trebuie să ia parte la orice negocieri viitoare privind soarta Ucrainei, subliniind că numai un acord echitabil cu garanții de securitate ar putea asigura o pace durabilă.
„Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat reprezentanții a șapte țări europene și ai Comisiei Europene într-o declarație comună, după o reuniune a miniștrilor de Externe la Paris, conform The Guardian.
Cele șapte țări sunt Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Italia, Spania și Ucraina.
„Ucrainei ar trebui să i se ofere garanții puternice de securitate. O pace justă și durabilă în Ucraina este o condiție necesară pentru o securitate transatlantică puternică”, se arată în declarație, adăugându-se că puterile europene așteaptă cu nerăbdare să discute cu aliații lor americani calea de urmat.
Întâlnirea a avut loc după ce președintele american Donald Trump a declarat că a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin și că cei doi sunt pregătiți să înceapă imediat negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Evoluțiile rapide au îngrijorat Europa, în contextul în care Putin și Trump par să negocieze viitorul securității continentului fără consultarea sau implicarea liderilor europeni.
Secretarul american al Apărării Pete Hegseth urmează să se întâlnească la Bruxelles cu miniștrii NATO
Secretarul american al Apărării Pete Hegseth urmează să se întâlnească joi la Bruxelles cu zeci de miniștri NATO, după ce miercuri s-a întâlnit la Bruxelles cu un grup de miniștri ai Apărării.
„Nu va exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără participarea europenilor”, a declarat miercuri ministrul francez de Externe Jean-Noel Barrot în timpul reuniunii miniștrilor din cele șapte țări europene cu Comisia Europeană.
Ministrul german Annalena Baerbock și ministrul spaniol Jose Manuel Albares Bueno au declarat în cadrul reuniunii că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată „fără Ucraina” și au făcut apel la țările UE să dea dovadă de unitate în această privință. Albares Bueno a adăugat:
„Vrem pace pentru Ucraina, dar vrem ca un război nedrept să se încheie cu o pace dreaptă”.
Între timp, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că „cooperarea continuă cu SUA” a fost un subiect de discuție la reuniune. „Nu există o garanție mai bună pentru securitatea continentului nostru decât cooperarea transatlantică strânsă”, a declarat Sikorski.
Când a fost întrebată dacă vreo țară europeană ar fi implicată în negocierile de pace, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat:
„Nu am nicio națiune europeană care să fie implicată în prezent pe care să pot să v-o menționez”.
Discuțiile de la Paris, deraiate de anunțul lui Pete Hegseth
Reuniunea de la Paris, programată cu câteva săptămâni în urmă, avea ca scop conturarea strategiei de apărare a blocului, discutarea modului de consolidare a Ucrainei, planificarea viitoarelor discuții de pace și discutarea modului de abordare a discuțiilor cu Administrația SUA în timpul conferinței de securitate la Munchen în acest weekend.
Dar planurile au fost modificate după ce Pete Hegseth a făcut cele mai directe declarații publice din partea Administrației Trump cu privire la abordarea sa față de războiul dintre Ucraina și Rusia, în timpul unei întâlniri cu susținătorii internaționali ai Ucrainei la Bruxelles miercuri.
Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că Londra a auzit „apelul lui Hegseth către națiunile europene de a face un pas înainte. Facem și vom face asta și mai departe”.
După o întâlnire cu Hegseth mai devreme în cursul zilei, Healey a anunțat că Marea Britanie va cheltui 4,5 miliarde de lire sterline pentru ajutor militar în favoarea Ucrainei în acest an.
La începutul acestei săptămâni, Zelenski a declarat că Europa nu este în măsură să ofere garanții de securitate reziliente Kievului fără implicarea SUA:
„Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a spus el.
O forță multinațională de descurajare bazată în Ucraina după o încetare a focului ar trebui să aibă între 100.000 și 150.000 de oameni, a spus Zelenski, deși ar fi mult mai mică decât cele peste 600.000 de trupe rusești din Ucraina ocupată.
„Europa nu poate desfășura o astfel de forță în acest moment”, a declarat un diplomat european de rang înalt. „Dar nu putem forța SUA [să trimită trupe]. Așa că trebuie să acceptăm acest lucru și să ne dăm seama ce putem face”.
Un alt diplomat european de rang înalt a calificat poziția SUA prezentată de Pete Hegseth drept o capitulare prematură, întrebând ce ar mai fi de negociat. Persoana a mai spus că disponibilitatea de a oferi concesii din partea Ucrainei ar încuraja Rusia să ceară mai mult în viitoarele negocieri.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
NATO: În 2024, Canada și membrii europeni ai alianței au cheltuit cu 20% mai mult pe APĂRARE
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …