Economistul Cristian Socol: „Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici și sociali”

Economistul Cristian Socol a analizat cum ar fi arătat România dacă s-ar fi aflat în afara Uniunii Europene (UE) și precintă 10 indicatori economici și sociali relevanți.

„Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale, publicate de MEDIAFAX.

• Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populației României să îmbrățișeze astfel de abordări.
• De altfel, în ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) și 70% dintre români consideră că țara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calității de membru UE.
• Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări și priorități pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievați se declară Foarte optimiști / Mai degrabă optimiști cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE).

„Principalele 10 beneficii enumerate de respondenți sunt: UE aduce noi oportunități de muncă pentru români; UE contribuie la menținerea păcii și întărirea securității; UE îmbunătățește standardul de viață al românilor; apartenența la UE îmbunătățește cooperarea între România și alte țări europene; UE contribuie la creșterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democrația din România; UE îmbunătățește cooperarea României cu țările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influență importantă în deciziile luate la nivelul UE”, notează economistul Cristian Socol.

„Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică”

Este adevărat, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în acest club aduc și câteva dezavantaje/costuri: o concurență mai puternică pentru firmele românești; migrația forței de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât și mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar și normelor UE; pierderea parțială a suveranității, unele decizii/competențe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creșterea prețurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea piețelor și alinierea la prețurile europene conducând la scumpiri”.

„Totuși, beneficile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente.

Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei față de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic.

Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia și în fața Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE.

Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile.

Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerț, investiții și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE. 

Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei față de situația din prezent (3662 lei față de 5328 lei, în prezent).

Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei față de cel din prezent (2784 lei față de 4050 lei, în prezent).

Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) față de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în situația nonaderare).

România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus față de situația din prezent. În interiorul UE, România a reușit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, față de situația existentă în România în afara UE.

Postderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro).

România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate.

România a reușit să reducă decalajele regionale față de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est și Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE).

• Regiunea București-Ilfov era la nivelul mediei UE (103%) iar regiunea Vest nu depășea 50% din media UE (49% din media UE).
• În anul 2023 (ultimele date oficiale), avem 3 regiuni cu o valoare a PIB pe locuitor la PPC egală sau mai mare cu 70% din media UE (Centru 70%, Nord Vest cu 71% și Vest cu 78%), alte trei regiuni au o valoare între 60 si 62% din media UE (Sud Muntenia cu 60%, Sud Est cu 61% și Sud Vest cu 62%).
• Regiunea Nord Est are 47% din media UE iar București Ilfov 190% din media UE.

În plus, speranța medie de viață în România a crescut de la 72,6 ani în anul 2006 la 76,4 ani în anul 2023, cu o reducere a inegalităților între regiuni la acest indicator. 

„Fără sprijinul UE, drumul spre modernizare ar fi fost mult mai greu și mai lung”

Economistul Cristian Socol precizează și că nu poate fi contestat faptul că aderarea și ulterior, integrarea României la Uniunea Europeană a adus multe beneficii vizibile: economie mai puternică, salarii și pensii mai mari, investiții în drumuri, școli și spitale, dar și acces la fonduri europene. Mai mulți români și-au găsit locuri de muncă stabile și mai bine plătite, iar nivelul de trai a crescut. Totodată, România a recuperat din decalajele față de alte țări europene.

„Cu toate acestea, integrarea nu a fost lipsită de provocări – unele zone ale țării s-au dezvoltat mai lent, iar unele fonduri nu au fost folosite eficient.

Este clar însă că, per ansamblu, apartenența la UE a adus mai mult bine decât rău, iar drumul european rămâne esențial pentru viitorul României.

Dacă România nu ar fi aderat la UE, economia ar fi crescut mai lent, iar veniturile românilor ar fi fost considerabil mai mici. Ar fi fost mai puține locuri de muncă, investiții reduse și un nivel mai ridicat al sărăciei. Salariul minim și pensia medie ar fi fost cu mult sub cele din prezent. România ar fi rămas la coada clasamentului european în multe domenii. Fără sprijinul UE, drumul spre modernizare ar fi fost mult mai greu și mai lung”, încheie economistul Cristian Socol.

Citește și:

Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ