România se află astăzi într-un moment crucial, în care provocările globale și regionale cer claritate în scopuri și acțiuni decisive, susține Elena Lasconi, candidat USR, într-o analiză publicată de Kyiv Post.
Lasconi a făcut o amplă analiză despre provocările cu care se confruntă România FOTO Arhivă
Războiul din Ucraina a adus grozăviile conflictului până la ușa noastră, reconfigurând dinamica geopolotică a Europei de Est. În același timp, alegerea recentă a lui Donald Trump în Statele Unite a reîntărit întrebări legate de relațiile transatlantice și de securitatea pe termen lung a flancului estic al NATO.
Pentru România, aceste evenimente reprezintă atât o provocare semnificativă, cât și o oportunitate unică de a se afirma ca lider în peisajul securității în schimbare al Europei.
Poziție strategică
Ca unul dintre cei mai estici membri ai Uniunii Europene și ca aliat NATO ce se află la granița Mării Negre, România a fost întotdeauna strategic importantă. Dar astăzi, poziția noastră geografică ne plasează pe linia frontului în apărarea Europei, cu agresiunea rusă transformând regiunea Mării Negre într-un punct cheie de tensiune.
Această apropiere ne-a forțat să adoptăm o poziție proactivă, exemplificată prin sprijinul constant pentru Ucraina. De la facilitarea tranzitului de cereale până la furnizarea de ajutoare militare esențiale, cum ar fi sistemul de rachete Patriot, România a demonstrat că nu este doar un consumator de securitate, ci un contributor activ.
Pentru a asigura stabilitatea în regiunea noastră, România trebuie să investească în propria infrastructură de securitate. Dezvoltarea bazei aeriene NATO din Dobrogea, acum una dintre cele mai mari ale alianței, reprezintă o realizare semnificativă, dar nu este suficientă.
România trebuie să-și modernizeze forțele armate, să-și extindă capabilitățile de apărare cibernetică și să se pregătească pentru natura în continuă schimbare a războiului, care combină din ce în ce mai mult strategiile convenționale, cibernetice și informaționale. O apărare națională robustă întărește nu doar România, ci întreaga alianță NATO.
România în cadrul UE
Contribuțiile României la securitatea regională se extind și asupra rolului său în cadrul Uniunii Europene. Războiul din Ucraina a accelerat transformarea UE dintr-o entitate pur economică într-un actor geopolitic, iar România este bine poziționată pentru a modela această transformare. Cadrul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) al UE și Fondul European de Apărare oferă oportunități pentru integrarea industriei de apărare a României în inițiative pan-europene mai ample. Participând la proiecte comune de cercetare și inovare, România poate stimula progrese tehnologice și în același timp să sprijine economia sa.
La fel de importantă este capacitatea României de a susține politici care să completeze NATO, fără a dubla eforturile acestuia. Ambițiile de apărare ale UE în continuă schimbare trebuie să fie aliniate cu alianța transatlantică, pentru a asigura coeziunea cadrul de securitate al Europei. România poate juca un rol principal în promovarea acestei alinieri, lucrând pentru a îmbunătăți capabilitățile UE fără a submina coerența strategică a NATO.
În același timp, România trebuie să își valorifice poziția de punte către Europa de Est. Aspirațiile europene ale Ucrainei și Moldovei depind, în parte, de capacitatea României de a oferi ghidaj și sprijin. Fiind vecină cu legături culturale și istorice profunde cu aceste națiuni, România are un interes direct în succesul lor. Promovând integrarea lor în instituțiile europene, România poate contribui la asigurarea stabilității pe termen lung a regiunii.
Alegerea lui Trump la Casa Albă
Alegerea recentă a lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite adaugă o altă dimensiune complexității mediului strategic al României. Primul său mandat a ridicat întrebări privind angajamentul Americii față de NATO și aliații săi, iar deși aceste preocupări nu au subminat alianța transatlantică, ele subliniază importanța auto-suficienței europene în domeniul apărării. România, ca aliat loial al NATO și membru angajat al UE, trebuie să echilibreze cu atenție aceste dinamici.
Menținerea unor legături puternice cu Washingtonul rămâne esențială. Relația bilaterală a României cu Statele Unite a fost o piatră de temelie a politicii sale de securitate, mai ales în domenii precum energia și securitatea cibernetică. Dar România trebuie, de asemenea, să susțină investiții europene mai mari în capabilitățile de apărare, asigurându-se că Europa poate acționa decisiv dacă prioritățile transatlantice se vor diverge. Această abordare dublă — întărirea apărării UE și păstrarea primatului NATO — va fi esențială în anii ce vor urma.
Securitatea energetică reprezintă o altă problemă urgentă în care România poate lidera. Dependența Europei de energia rusă a fost mult timp o vulnerabilitate, pe care Moscova a exploatat-o pentru a exercita presiuni politice. România, cu rezervele sale de gaze din Marea Neagră și potențialul în energie regenerabilă, este într-o poziție unică pentru a ajuta regiunea să facă tranziția către surse de energie mai sigure și mai sustenabile. Prin investiții în infrastructură și promovarea cooperării regionale, România poate reduce dependența de energia rusă și poate sprijini reziliența economică proprie.
Războiul informațional
Amenințările non-militare cer, de asemenea, atenție. Războiul informațional, dus prin dezinformare și atacuri cibernetice, a devenit o componentă centrală a conflictului modern. România nu a fost imună la aceste tactici, iar combaterea lor necesită o abordare complexă. Întărirea securității cibernetice, promovarea educației media și susținerea jurnalismului independent sunt pași esențiali pentru a construi reziliența societății față de manipularea externă.
Intern, inegalitatea economică rămâne o provocare semnificativă. Economia României a crescut constant în ultimii ani, dar disparitățile dintre centrele urbane și zonele rurale persistă. Abordarea acestor disparități nu este doar o chestiune de justiție socială — este o chestiune de securitate națională. O societate coerentă și prosperă este mai puțin vulnerabilă la forțele de divizare pe care adversarii externi le exploatează adesea. Investițiile țintite în infrastructură, educație și tehnologie pot ajuta la reducerea acestor diferențe și la întărirea țării în ansamblu.
Poziția geografică și geopolitică a României o face atât o țintă, cât și o oportunitate într-o lume volatilă. Pe măsură ce UE și NATO se adaptează noilor realități, România trebuie să fie în fruntea modelării răspunsurilor acestora. Fie că este vorba de susținerea unei atenții mai mari a NATO față de Marea Neagră, de promovarea unității europene în domeniul apărării sau de sprijinirea integrării Ucrainei și Moldovei în structurile europene, România joacă un rol esențial în securizarea viitorului regiunii sale.
Acesta este un moment care cere viziune și hotărâre. Alegerile pe care le face România acum vor determina nu doar securitatea și prosperitatea sa, ci și locul său în ordinea europeană și globală. Prin abordarea acestei provocări, România poate asigura că nu este doar un participant în istorie, ci o forță care îi dă direcție.