Furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală. Țări precum România, Slovacia și Bulgaria, cruciale pentru sprijinul european acordat Kievului, ar putea renunța la susținerea acordată Ucrainei, complicând serios logistica și aprovizionarea cu provizii militare. Acesta este al doilea mare subiect de îngrijorare pentru diplomația ucraineană, în contextul în care de la 20 ianuarie, Donald Trump preia din nou frâiele Casei Albe, scrie Le Monde.
Volodimir Zelenski,a sosirea în România în 2023/ FOTO:X
În această regiune, ascensiunea partidelor politice care se opun continuării sprijinului pentru Kiev este un semnal îngrijorător. Un exemplu în acest sens este Austria, unde Partidul Libertății (FPÖ), ce ar putea intra la guvernare într-o coaliție cu conservatorii, ar putea să refuze trecerea în continuare a armelor NATO pe teritoriul său, o măsură care ar întârzia semnificativ livrările din alte țări europene, cum ar fi Italia. Deși Austria nu a furnizat niciodată arme Ucrainei datorită statutului său de neutralitate, această reticență ar putea avea un impact semnificativ asupra eforturilor de război ale Kievului.
România, însă, reprezintă o problemă mai gravă. După ce alegerile prezidențiale din decembrie au fost anulate din cauza unor suspiciuni de ingerință rusă, candidatul pro-rus Călin Georgescu, surprinzătorul câștigător al primului tur, a promis că va opri livrările de arme către Ucraina, în cazul unei victorii. Deși, pentru moment, România rămâne sub conducerea unei coaliții pro-occidentale, alegerile prezidențiale din mai ar putea adânci incertitudinea politică. Mircea Geoană, fost ministru de externe și fost secretar adjunct al NATO, subliniază importanța acestui stat de 20 de milioane de locuitori, care, deși nu joacă un rol la fel de vizibil ca Polonia, rămâne esențial pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme și echipamente.
Val de nesiguranță politică în regiune
În Slovacia, unde sprijinul pentru Rusia a crescut în ultimii doi ani, premierul Robert Fico, apropiat al lui Viktor Orban, a adoptat o politică tot mai favorabilă Moscovei. După o întâlnire cu Vladimir Putin în decembrie, Fico a amenințat că va întrerupe „ajutorul umanitar” și „electricitatea” către Ucraina, dacă Kievul nu va relua tranzitul gazelor rusești pe teritoriul slovac. Această amenințare face parte dintr-o strategie de presiune asupra Uniunii Europene, iar Fico pare să fie din ce în ce mai dispus să își asume o poziție anti-Kiev.
În Bulgaria, o țară esențială în producția de muniție pe standard sovietic, ascensiunea forțelor politice pro-ruse, inclusiv fostul prim-ministru Boiko Borisov, a dus la blocarea unui acord de cooperare în domeniul securității între Sofia și Kiev. Borisov, care până de curând era considerat un lider pro-occidental, a argumentat că, după declarațiile lui Trump referitoare la procesul de pace, semnarea unui astfel de acord ar fi echivalent cu o capitulare în fața Moscovei.
În acest context, Ucraina se confruntă cu un val de nesiguranță politică în regiune, iar autoritățile de la Kiev se tem că, pe măsură ce sprijinul european se erodează, vor trebui să negocieze din ce în ce mai mult cu state care sunt tot mai reticente. Pavlo Klimkin, fost ministru de externe al Ucrainei, avertizează că, deși este improbabil ca țările vecine să renunțe complet la sprijinul lor, este foarte posibil ca acestea să impună noi condiții sau să creeze obstacole suplimentare în procesul de integrare europeană a Ucrainei.
Situația economică influențează pozițiile politice
În paralel, situația economică din Europa Centrală și de Est influențează semnificativ pozițiile politice. Sondajele arată că în Slovacia, de exemplu, numărul celor care percep Rusia drept o amenințare a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, iar în alte state, cum ar fi Cehia, sprijinul pentru Ucraina s-ar putea schimba după alegerile legislative din toamnă. Andrej Babis, omul de afaceri populist, este creditat cu șanse mari de a câștiga, promițând să reducă sprijinul financiar pentru Ucraina.
În fața acestor evoluții, Ucraina se vede nevoită să se pregătească pentru o luptă diplomatică și politică de durată. Răspunsul va depinde, într-o mare măsură, de modul în care va evolua poziția Statelor Unite, mai ales în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Deși mulți speră că acesta va adopta o linie mai dură față de Putin, alte voci din regiune rămân pesimiste, iar soluția pentru Ucraina ar putea veni mai degrabă de la o Uniune Europeană mai unită și angajată ferm să contrabalanseze eventuala retragere a SUA, conchide Le Monde.