Europenii sunt tot mai interesați să-și stoca rezerve de alimente și medicamente în caz de urgență din cauza scumpirii alimentelor, schimbărilor climatice și conflictelor globale.
FOTO: Shutterstocl
În zonele rurale, practica este și mai puțin obișnuită, unde accesul la magazine poate fi dificil, și este larg răspândită în Europa de Est, unde generații întregi au trăit lipsurile din perioada sovietică, precum și în Finlanda, alertată de o posibilă agresiune rusească.
Totuși, într-un oraș european cu supermarketuri mereu pline, tendința de a face rezerve este o noutate, potrivit Euronews.
„Am observat o creștere marginală a stocării alimentelor în Europa de anul trecut”, a declarat Christopher Hegadorn, profesor asistent de politici alimentare globale la Sciences Po și organizator principal al inițiativei Food Alert, care analizează politicile de siguranță alimentară.
Companiile care vând produse pentru situații de urgență confirmă această tendință.
„Observăm clar o creștere a achizițiilor de alimente pentru pregătirea în caz de urgență”, a spus Magnus Karlsson, reprezentant al General Prepper, unul dintre cei mai mari retaileri europeni de produse pentru supraviețuire. „Vedem clar că majoritatea comenzilor vin de la consumatori și companii din orașele mari”.
Potrivit sursei citate, în timpul pandemiei, media a criticat fenomenul de stocare, ceea ce a creat un sentiment de vinovăție în rândul celor care practică această strategie, explică Bethany Benker, lector senior în sociologie la Universitatea West England. Ea subliniază însă că trebuie făcută o diferență între stocare, care presupune planificare pe termen lung și reziliență, și cumpărăturile în panică, care sunt „impulsive și iraționale.”
În Finlanda, Danemarca, Germania și Franța, guvernele recomandă ca fiecare gospodărie să aibă provizii pentru cel puțin 72 de ore.
În Suedia, autoritățile au trimit cetățenilor o broșură în care sunt învățați cum să supraviețuiască în cazul unui război.
În Olanda, autoritățile recomandă stocuri pentru 48 de ore, dar ministrul Justiției, David van Weel, a sugerat recent extinderea acestui interval la 72 de ore. Elveția recomandă rezerve pentru șapte zile, iar Polonia, având frontieră comună cu Ucraina, sugerează provizii pentru 10 zile.
La nivel european nu există încă o strategie comună privind rezervele de alimente. După pandemia de COVID-19, Comisia Europeană a creat Mecanismul European de Pregătire și Răspuns la Crizele de Securitate Alimentară, menit să monitorizeze siguranța alimentară și să ofere recomandări pentru gestionarea crizelor.
Cu toate acestea, în China, se estimează că vor fi investiți 20 de miliarde de dolari în acest an pentru creșterea rezervelor de materii prime, demonstrând astfel reziliența țării în fața politicilor comerciale americane și reducând dependența de importuri.
Un raport al Comitetului European al Regiunilor, aprobat recent, subliniază că „crearea unor rezerve agricole strategice la nivelul UE ar putea asigura disponibilitatea alimentelor în perioade de criză severă, contribuind la stabilizarea prețurilor și a stocurilor de urgență.”
Comisia Europeană urmează să adopte în două săptămâni o strategie privind pregătirea pentru crize, iar stocarea alimentelor ar putea face parte din acest plan