Fost profesor la Universitatea Georgetown și fost consilier al fostului președinte rus Boris Elțîn, Anders Aslund a vorbit, pentru „Adevărul”, despre viitorul războiului din Ucraina, despre viitorul regimului lui Vladimir Putin și despre rolul României în regiune.
Anders Aslund a fost consilierul președintelui rus Boris Elțîn FOTO Anna Aslund
Anders Aslund, unul dintre cei mai apreciați experți în Europa de Est, este autor al volumului „Russia’s Crony Capitalism”, apărut la editura Universității Yale în 2019, volum care analizează cum funcționează sistemul economic pe care Vladimir Putin l-a dezvoltat în Rusia pentru a consolida controlul asupra țării.
Cu o carieră impresionantă, Anders Aslund a fost consilier economic al fostului președinte rus Boris Elțîn (între 1991 și 1994), al fostului președinte ucrainean Leonid Kuchma, al fostului președinte Askar Akayev din Kârgâzstan și al fostului premier Valdis Dombrovskis din Letonia. A lucrat și la Institutul Peterson pentru Economie Internațională de la Washington DC, făcând parte și din Misiunea Permanentă a Suediei la ONU.
Licențiat în istorie și științe politice la Universitatea Stockholm, unde a obținut și un master, Anders Aslund și-a luat doctoratul la Oxford. A fost profesor la Stockholm School of Economics (între anii 1989-1994) și diplomat, lucrând în Kuweit, Geneva și Moscova. În perioada 1984-1987 a lucrat la Ambasada Suediei de la Moscova.
Apreciatul expert de origine suedeză a scris opt cărți despre Europa de Est, două dintre acestea fiind publicate la editura Universității Cambridge. Anders Aslund a scris articole de opinie în publicații de top precum The New York Times, Washington Post, Financial Times sau Wall Street Journal.
Pe 24 februarie se împlinesc trei ani de la începutul războiului din Ucraina. Iar Anders Aslund a spus, pentru „Adevărul”, cum vede evoluția războiului în perioada următoare.
„În prima parte a anului 2025, Ucraina trebuie să reziste ferm împotriva rușilor și cred că va rezista. În a doua parte a anului, Ucraina ar trebui să aibă mai multe reușite în război, cu finanțări mai bune comparativ cu Rusia. Ucraina primește în acest an cel puțin 100 de miliarde de dolari ca finanțare externă, în timp ce Rusia nu primește vreun dolar din finanțări externe”, este de părere Anders Aslund.
„România e un jucător mult mai serios în politica externă”
În opinia reputatului expert, Rusia cheltuie extrem de mult pe trupe și armament: „Tacticile sale de război nu mi se par sustenabile pe termen mediu și nici măcar pe termen scurt. Conform datelor oficiale, inflația a ajuns la 12% în Rusia, însă în realitate cred că inflația e dublă, rata dobânzii a ajuns la 21%, iar creșterea previzionată pentru acest and este de maximum 2%. Rata șomajului a ajuns la 2,1%, iar Rusia duce lipsă acută de soldați. Rezervele de lichidități ale Rusiei au scăzut până la 38%, ajungând să finanțeze un deficit bugetar de 2% al PIB-ului pentru un an. Rusia va trebui să taie cheltuielile publice în toamna acestui an”.
Anders Aslund este de părere că, până acum, războiul din Ucraina a scos în evidență importanța și implicarea României, care a arătat o susținere fermă și constantă față de Ucraina.
„România a demonstrat de când a început războiul că este un jucător mult mai serios în politica externă comparativ cu perioada de dinainte de 2022”, mai spune expertul suedez.
Anders Aslund consideră că războiul din Ucraina a arătat că trebuie să rezistăm în fața agresiunii Rusiei, „însă Vestul trebuie să se implice mai mult pentru a înclina balanța în favoarea Ucrainei, pentru a câștiga. Nu mai merge cu jumătăți de măsură. E nevoie de mult mai mulți bani și de mult mai multe arme cât mai repede posibil. Vestul ar trebui să confiște rezervele Băncii Centrale a Rusiei din Europa de Vest și să folosească banii pentru a cumpăra arme pentru Ucraina”.
Anders Aslund a spus ce final previzionează pentru regimul lui Vladimir Putin: „Un colaps, din cauza unei combinații de nemulțumire populară, mizerie militară și nemulțumire a regimului, un colaps precum cel din august 1991. Nu cred în vreo dezintegrare majoră a Rusiei, însă cred că unele regiuni etnice s-ar putea separa, în special Caucazul de Nord”.