Fost soldat britanic, pus sub acuzare pentru uciderea unor civili în Irlanda de Nord, în timpul marşului din „Duminica sângeroasă”

fost-soldat-britanic-pus-sub-acuzare-pentru-uciderea-unor-civili-in-irlanda-de-nord-in-timpul-marsului-din-duminica-sangeroasa

Directorul Procurorilor Publici al Irandei de Nord a anunţat joi că veteranul numit Soldatul F a fost acuzat de uciderea lui James Wray şi a lui William McKinney, precum si de tentativa de omor asupra altor 4 participanţi la marşul din Londonderry 

Potrivit AFP, acesta a explicat deciziile prin faptul că o mare parte din materialul anchetei nu reprezintă dovezi admisibile în instanţă, dar că deciziile „nu diminuează în niciun fel descoperirile din investigaţie.”

Pe 30 ianuarie 1972  a avut loc unul dintre cele mai negre episoade ale conflictului nord-irlandez, Troubles: trupele au deschis focul în timpul unui mars al unei organizatii pentru drepturi civile asupra manifestanţilor neînarmaţi în oraşul Derry. 13 oameni au murit şi alţii 15 au fost răniţi. Unul dintre răniţi a murit câteva luni mai târziu.

Familiile victimelor care au militat ani de zile penru aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili au fost afectaţe în urma anunţului, o rudă a uneia dintre victime declarând că este ca şi cum „am fi încă o dată înjunghiaţi pe la spate.” John Kelly, al cărui frate, un adolescent de 17 ani, a fost ucis în acea zi a declarat pentru o agenţie de ştiri britanică că verdictul este „teribil de dezamagitor”, dar că se bucură de faptul că soldatul F e trimis în instanţă. 

El a mai adăugat că ei au ajuns în acest punct după o lungă bătălie şi că familiile care au suferit pierderi încă nu au ajuns la capătul drumului, menţionând că au posibilitatea legală de a contesta decizia de a nu-i pune sub acuzare şi pe ceilalţi foşti soldaţi.

De partea cealaltă a baricadei, fostul soldat Alan Barry, fondatorul grupului Justiţie pentru Veteranii Irlandei de Nord şi-a exprimat de asemenea dezamăgirea, potrivit aceleiaşi agenţii de ştiri.

 „Este prea mult şi un singur soldat, în ceea ce ne priveşte. S-a întâmplat acum 47 de ani, trebuie să tragem linie, iar oamenii să meargă mai departe”, a declarat el.

La rândul său, secretarul britanic al Apărării a declarat că ministrul apărării va acorda Soldatului F sprijinul legal şi financiar necesar, explicând: „Suntem profund îndatoraţi acelor soldaţi care au servit curajos şi onorabil cauza păcii în Irlanda de Nord.”

Marşul fusese interzis de către poliţia nord-irlandeză şi de către armata britanică, însă organizatorii intenţionau să manifeste paşnic contra arestării fără proces, evitând confruntarea la baricade cu soldaţii bine înarmaţi, scrie CNN.

Unul dintre organizatorii marşului, jurnalistul Eamonn McCann îşi aminteşte că a fost nevoit să se ascundă în şanţuri şi sa se târască pentru a se feri de gloanţe.

Deşi marşurile formau rutina zilnică pentru tinerii din Derry, McCann spune că Duminica Sângeroasă a schimbat complet perspectiva asupra conflictului, fiind un adevărat punct de cotitură pentru Irlanda de Nord, având un impact profund asupra opiniei publice catolice.

 „A fost o pierdere a inocenţei; de asemenea, posibilitatea unei soluţii reformiste a evenimentelor din Irlanda de Nord deşi nu a fost complet spulberată, a fost redusă substanţial”, a spus jurnalistul.

El a precizat că impactul uciderilor a fost un catalizator al violenţelor în urma cărora 3.500 de vieţi au fost curmate în cei 25 de ani scurşi până la acordul de pace din Vinerea cea Bună, în 1998.

Familiile victimelor au suferit un şoc nu doar datorită pierderii celor dragi, ci şi în urma declaraţiilor armatei că cei din mulţime au tras primul foc de armă. Soldaţii au susţinut că au acţionat la ordine, tragând la rândul lor asupra atacatorilor înarmaţi din mulţime..

Ancheta internă rapidă de după eveniment, cunoscută ca Raportul Widgery, a concluzionat că soldaţii nu au făcut nimic greşit, această relatare a faptelor rămânand versiunea oficială a guvernului ani de zile. 

Cu timpul, eforturile familiilor victimelor au devenit tot mai coordonate, acestea susţinând ani de zile campanii pentru dreptate, însă abia la peste 25 ani de la ucideri, după ce acordul de pace a fost semnat în Irlanda de Nord, guvernul britanic a aprobat o anchetă completă.

Ancheta condusă de Lordul Saville a durat 12 ani. Peste 2000 de martori au fost ascultaţi, doveziile fiind analizate pe baza a 125.000 de pagini de consemnări.

Costul investigaţiilor s-a ridicat la un sfert de miliard de dolari, concluziile lor fiind anunţate în 2010 de către premierul britanic David Cameron, care şi-a cerut scuze, spunând că acţiunile soldaţilor au fost nejustificate şi că sunt nejustificabile.

Cea mai mare anchetă juridică din istoria Marii Britanii a arătat că forţele armate britanice au pierdut controlul, iar victimele nu au reprezentat o ameninţare în sensul de a provoca moartea sau de a răni grav pe cineva, potrivit AFP.

Dosarele anchetei penale care a urmat au fost predate în 2016 procurorilor publici ai Irlandei de Nord.

Troubles se referă la conflictul intins pe 3 decenii între naţionalişti şi unionişti. Unioniştii sau loialiştii, în marea lor majoritate protestanţi, doreau ca Irlanda de Nord să rămână în Regatul Unit, în timp ce naţionaliştii irlandezi, în mare majoritate catolici, doreau ca Irlanda de Nord să părăsească Marea Britanie şi să formeze o Irlandă unită. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here