Un videoclip recent apărut în spațiul public arată puterea distructivă impresionantă a noii bombe cu vid dezvoltate de Turcia, denumită GAZAP, o armă de aproximativ o tonă considerată printre cele mai devastatoare bombe non-nucleare existente.
Bomba termobarică turcească GAZAP/FOTO:X
Imaginile, provenite de la un test militar, surprind momentul în care bomba este lansată dintr-un avion, urmat de o explozie puternică, însoțită de o undă de șoc vizibilă cu ochiul liber. Potrivit autorităților militare turce, deflagrația a generat un nor dens de fum și praf care s-a extins pe o suprafață de aproximativ 160 de metri în diametru, cria The Sun.
Bomba GAZAP – al cărei nume înseamnă „Furie” în limba turcă – a fost prezentată oficial în cadrul Târgului Internațional al Industriei de Apărare (IDEF) 2025, desfășurat la Istanbul. Este vorba despre o bombă de tip MK84, cu o greutate de circa 907 kilograme, care poate fi lansată de pe avioane de luptă precum F-4 și F-16.
Potrivit Nilufer Kuzulu, coordonatoarea echipei de cercetare care a dezvoltat bomba, GAZAP utilizează o structură cu fragmente proiectate, având aproximativ 10.000 de particule ce se dispersează pe o rază de un kilometru. Aceasta a explicat că, în comparație, bombele convenționale din aceeași clasă generează în medie doar trei fragmente pe metru pătrat, în timp ce GAZAP atinge o densitate de peste zece fragmente pe metru pătrat.
„Este de trei ori mai eficientă decât bombele standard din seria MK”, a declarat Kuzulu. Ea a mai adăugat că designul imită comportamentul unei grenade defensive, proiectând fragmente controlate în loc de șrapnel aleatoriu.
Bomba GAZAP poate fi adaptată și pentru lansare de pe drone, potrivit dezvoltatorilor.
Ce sunt bombele termobarice
Armele termobarice, cunoscute și sub denumirea de „bombe cu vid”, au fost dezvoltate inițial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și au fost utilizate pentru prima dată de Statele Unite în timpul conflictului din Vietnam. Acestea produc o explozie masivă prin dispersarea unui nor de combustibil care este ulterior aprins, generând temperaturi de până la 3.000 de grade Celsius. Efectele pot include distrugerea betonului, topirea metalului și, în cazuri extreme, arderea țesuturilor umane până la os.
Deși impactul acestor arme este extrem de distructiv, utilizarea lor nu este interzisă de legislația internațională atâta timp cât sunt folosite împotriva țintelor militare și nu a populației civile.
Utilizarea armelor termobarice în războiul din Ucraina
Rusia a fost acuzată în repetate rânduri de utilizarea bombelor cu vid în Ucraina de la începutul invaziei în 2022. La scurt timp după declanșarea conflictului, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, a susținut că forțele ruse au folosit o astfel de armă.
Ulterior, imagini cu lansatoare TOS-1A – un sistem sovietic specializat în lansarea de muniție termobarică – au apărut pe rețelele sociale. În timpul asediului Mariupolului și al luptelor intense din regiunea Donbas, au fost publicate mai multe materiale video care indicau utilizarea acestor arme.
Într-un alt incident, autoritățile ucrainene au raportat distrugerea unui depozit de muniție termobarică rusesc într-o explozie puternică, în urma unui atac nocturn al forțelor Kievului în regiunea ocupată Donețk.
„În noaptea de 28 februarie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au distrus un depozit de muniție termobarică al invadatorilor ruși aflat pe teritoriul temporar ocupat din raionul Selidove”, a transmis Statul Major General ucrainean. Tot în cadrul acestui atac au fost afectate alte trei facilități importante ale armatei ruse, inclusiv rafinăria Ilsk, responsabilă cu aprovizionarea trupelor rusești.