Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat în cadrul conferinței de presă de la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European că s-a stabilit întărirea flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
FOTO: Inquam photos
În cadrul conferinței de joi, 6 martie, acesta anunță că s-a adoptat în unanimitate ca Europa să-și asume un rol mai mare în apărare, prin alocare de fonduri pentru securitate și apărare.
„După finalizarea acestui Consiliu European primul: apărarea europeană și al doilea, Ucraina.
În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în apărare. Acest lucru ar urma să se facă prin alocarea de fonduri de securitate și apărare. S-a creat posibilitatea pentru toate statele să existe posibilitatea clauzei de salvgardare – cheltuielile pentru apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate”, a declarat președintele interimar.
150 de miliarde din partea UE pentru apărare
De asemenea, Bolojan a precizat că vor fi alocați 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumut, pentru cheltuieli de apărare.
„Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumut, susținut din bugetul UE, care să fie pus la dispoziția statelor, să fie folosit pentru partea cheltuielilor de apărare. Un alt element este posiblitatea ca fonduri UE care nu au fost folosite să se poată redirecționa către cheltuieli pentru apărare sub forma de fonduri.
Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale să acorde companiilor aceste credite. Asta ar insemna ca, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și o dezvoltare a industriei de apărare naționale din fiecare țară. S-au stabilit domenii de prioritate de unde se vor direcționa achizițiile comune, și e vorba de drone, scuturi anti-rachetă, sateliți”, a mai afirmat acesta.
Securitatea flancului estic, prioritară
În plus, președintele interimar anunță că s-a stabilit ca prioritară întărirea flancului estic.
„A fost stabilită ca prioritară întărirea flancului estic de la Baltică la Marea Neagră. De asemenea, un element important in acest pachet legat de apărarea europeană este susținerea consorților în industria europeană de apărare în așa fel încât, tot ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările să-și asigure o parte mai mare din responsabilitatea apărării europene. Simplificarea achizițiilor este un alt element care urmează să fie asigurat de UE, în așa fel încât să se poată face achiziții mai rapide și dacă un stat achiziționează tehnică militară europeană să poată distribui și altui stat. Astfel, cumpărând mai mult, să se poată cumpăra mai ieftin și să fie interoperabil
NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația trasatlantică rămâne o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa. Acestea au fost principalele elemente care au fost parte a deciziei care a fost adoptat astăzi legată de apărarea Europeană”, a afirmat Bolojan despre apărarea Europeană.
Prezența Ucrainei și a Europei la negocieri, necesară
Nu în ultimul rând, Bolojan a declarat că s-a discutat și despre Ucraina, unde s-a reconfirmat sprijinul pentru țară în război. Acesta a punctat că prezența Ucrainei și a Europei la negocieri este necesară.
„În ceea ce privește Ucraina după o discuție cu președintele Zelenski în care s-a făcut o prezentare a situației din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună, pentru ca la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare, la un acord pace.
Pacea care ar urma să se încheie să fie una ajustă și durabilă. Asta înseamnă că prezența Ucrainei și a Europei la aceste negocieri este una necesară pentru ca securitatea Ucrainei, cea a Europei și cea a transatlantică se înțeleg că sunt întrețesute.
Acestea au fost aspectele principale care au fost convenite această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei”, a încheiat acesta.