Premierul Ilie Bolojan anunță că România nu mai poate tolera risipa și abuzurile din sistemul public, iar corecțiile economice sunt inevitabile pentru a evita colapsul bugetar. Într-un interviu el explică de ce sunt necesare măsuri dure şi promite că problema pensiilor va fi rezolvată urgent.
Ilie Bolojan promite că va ataca şi pensiile speciale. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Într-un interviu pentru ProTV, premierul Ilie Bolojan a transmis, pe de o parte, că abuzurile unora dintre angajații statului, plătiți din bani publici, nu vor mai fi tolerate, iar pe de altă parte, a explicat faptul că măsurile fiscale dure adoptate vineri, 4 iulie, sunt inevitabile, după ani de cheltuieli peste posibilități, cu scopul de a reechilbra bugetul naţional.
„Statul a cheltuit mai mult decât și-a permis ani la rând”, a recunoscut premierul.
Întrebat de ce tot românii de rând ar trebui să facă sacrificii pentru greșelile foștilor guvernanți, inclusiv pentru cei încă prezenți în actuala structură politică, Ilie Bolojan a răspuns că măsurile de corecție nu pot fi aplicate doar prin reduceri de cheltuieli la stat sau prin tăierea indemnizațiilor mari din companiile publice, deși aceste lucruri trebuie făcute.
„Această corecție nu se poate face doar pe componenta de reduceri de cheltuieli de la stat, pe reducerea indemnizațiilor directorilor din companiile de stat care au sărit peste cal, prin reducerea unor sporuri puse în cascadă, care în anumite sectoare au crescut salariile cu mult peste ceea ce era normal. Asta trebuie să o facem, dar nu putem face de pe o zi pe alta”, a explicat el.
„TVA – cea mai puțin nocivă taxă pe care o putem crește”
Premierul a subliniat că sunt necesare măsuri care vizează atât creșterea veniturilor structurale, cât și reducerea cheltuielilor. Printre acestea se numără majorarea TVA, considerată „cea mai puțin nocivă taxă pe care o putem crește”, dar și eliminarea scutirilor și excepțiilor de la plata contribuțiilor, astfel încât toți cei care beneficiază de servicii, cum ar fi sănătatea, să contribuie.
„Și aceste două categorii de măsuri mari, care înseamnă creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli, sunt completate de eșalonarea unor investiții, de prioritizare a lor, pentru că astăzi nu mai avem bani să ducem în același zi toate lucrările începute în România și atunci trebuie să ne hotărâm ce finanțăm cu prioritate în continuare și ce eșalonăm”, a declarat Ilie Bolojan.
În ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii pentru situația bugetară actuală, inclusiv din punct de vedere penal, premierul a punctat că în acest moment legislaţia românească nu prevede o astfel de răspundere.
„Eu nu știu dacă pentru astfel de decizii poți să răspunzi din punct de vedere penal pe legislația actuală, dar eu, personal, ca premier în funcție, mi-am cerut scuze și îmi cer scuze românilor pentru situația în care am ajuns”, a spus premierul.
Reguli prost aplicate şi tolerarea abaterilor de la lege
Ilia Bolojan a arătat că principalele cauze care au dus la gaura financiară în care se află România astăzi au fost deciziile greșite luate în trecut, lipsa colectării veniturilor și cheltuielile peste posibilități şi că o bună guvernare ar fi presupus „să nu risipim banul public, să nu scăpăm instituțiile de sub control”.
În privința responsabilizării celor care risipesc banii publici, premierul a arătat că problema pornește de la reguli prost aplicate și tolerarea abaterilor de la lege.
„Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Noi însă am încercat în acești ani să mimăm, să stabilim reguli bune, să le facem de formă, dar pe fond să facem tot ceea ce este posibil, să ne fofilăm pe lângă aceste reguli bune, pentru că nimeni n-a pățit nimic dacă nu a respectat regulile”, a mai explicat el.
În acest context, premierul a exemplificat cu sectoarele monopoliste, unde unii directori și consilii de administrație și-au stabilit „câștiguri aberante” fără a livra performanță, profitând de tarife care acoperă lipsa de eficiență, în timp ce companiile rămân în pierdere.
„Ca atare, aceste lucruri trebuie schimbate și una din erorile lumii politice, din care fac și eu parte, este că a tolerat astfel de situații”, a recunoscut el, completând că schimbările nu pot fi făcute peste noapte, fiind nevoie de modificări legislative, controale guvernamentale și o activitate mai riguroasă din partea Curții de Conturi.
Modificări legislative
În ceea ce privește evaziunea fiscală, premierul a precizat că vor fi modificate legile insolvenței, executărilor silite și eșalonărilor pentru a elimina portițele abuzate de firmele fantomă.
„De asemenea, ANAF-ul trebuie să-și facă datoria. Este anormal, din punctul meu de vedere, putea să și-o facă mai bine. Este anormal să ai la o adresă zeci de sedii de companii fictive care au miliarde de de lei restanțe la TVA”, a reamintit el despre situaţia semnalată de întreaga presă.
Totodată, premierul a criticat modul în care se fac controale formale la firme fără active, fără a recupera prejudiciile, pierderile fiind trecute pe pierderi, fără urmări asupra acționarilor sau administratorilor responsabili.
„Vom ataca și problema pensiilor speciale”
În final, Ilie Bolojan a vorbit despre pensiile speciale, unul extrem de sensibil, care a divizat societatea românească, din cauza discrepanţei uriaşe dintre măsurile dure pe care trebuie să le suporte cetăţeanul de rând şi privilegiile magistraţilor, care beneficiază de prime şi pensii „nesimţite”.
„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială”, a promis el.
Mesajul transmis a fost ferm: România nu mai poate continua cu situația actuală, în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu pensii de 5.000 de euro, de nouă ori mai mari decât pensia medie din România, în timp ce restul românilor ies la pensie la 65 de ani.
„Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul subliniază că menținerea unei astfel de situații „nu este doar un aspect de nedreptate”, ci afectează inclusiv calitatea actului de justiție, pentru că judecătorii sunt trimiși la pensie tocmai când ating maturitatea profesională.
„Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri”, a concluzionat Ilie Bolojan.