Decizia lui Donald Trump de a face concedieri ample la CIA riscă să afecteze calitatea expertizei celebrei agenții americane de intelligence, dar și alte țări. Politologul Raluca Moldovan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea fi afectată România de măsura lui Trump.
Imagine ilustrativă. FOTO: Pexels
CIA devine prima agenţie de informaţii americană care se alătură programului de restructurare masivă a administraţiei federale iniţiat de preşedintele Donald Trump. Potrivit Wall Street Journal, toţi angajaţii serviciului secret au primit marţi, 4 februarie, oferte de plecare voluntară din sistem. În paralel, agenţia a îngheţat toate angajările în curs.
Pe de o parte, democrații aflați în opoziție susțin că este vorba de epurări, în timp ce republicanii lui Donald Trump afirmă că este o reformă extinsă ce trebuie implementată la nivelul serviciilor intelligence. Cei mai mulți dintre experții neutri consideră că Trump a luat această măsură din cauza colaborării sale deficitare cu CIA în timpul primului mandat. De altfel, Donald Trump consideră că mulți dintre agenții speciali ai agenției de spionaj ar fi suspect de apropiați de vechea administrație democrată. Nu întâmplător el a abordat acest subiect încă din timpul campaniei electorale și nu a făcut niciun secret în ce privește intențiile sale.
Temeri serioase
„Adevărul” a discutat acest subiect cu Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai. În opinia sa, decizia lui Donald Trump nu reprezintă nicio surpriză, însă ar putea avea anumite consecințe importante.
„Sigur că republicanii și democrații au opinii și explicații radical diferite despre aceste măsuri, dată fiind, pe de o parte experiența anterioară a mandatului prezidențial al lui Trump și, pe de alta, deciziilor deja adoptate la nivelul altor agenții federale prin ordin executiv de către Trump de la preluarea mandatului, ca să nu mai vorbim de figura extrem de polarizantă a președintelui însuși. Conform explicației oficiale, să-i spunem așa, această restructurare semnificativă a CIA este necesară pentru a o alinia mai bine cu prioritățile administrației Trump în chestiuni de securitate națională”, spune Raluca Moldovan.
Ea amintește că reorganizare include oferirea de pachete salariale de compensare pentru întreaga forță de muncă a CIA (pentru aproximativ opt luni, la fel cât li s-a oferit și angajaților din alte agenții federale, plus, alte beneficii), având scopul de a eficientiza agenția și de a asigura alinierea acesteia cu obiectivele administrației. Totodată, directorul CIA, John Ratcliffe, a impus, de asemenea, un blocaj al angajărilor și reevaluează sau chiar revocă ofertele de muncă condiționate care nu se încadrează în noile obiective strategice ale agenției. Există temeri serioase, avertizează Raluca Moldovan, că această decizie ar putea avea urmări și ar putea să afecteze expertiza CIA.
„Aceste obiective se focusează mai agresiv asupra spionajului și operațiunilor sub acoperire, în special împotriva cartelurilor de droguri din emisfera vestică și a influenței globale a Chinei. Criticii restructurării își exprimă îngrijorarea că aceste pachete de compensare ar putea duce la pierderea personalului cu experiență și ar putea limita oportunitățile viitoare de angajare în cadrul guvernului pentru cei care acceptă oferta. De asemenea, există temeri că reducerea personalului ar putea afecta nivelul de expertiză profesională din cadrul CIA, având un impact negativ asupra calității analizelor problemelor complexe de politică externă.Trump este tipul de lider care pune mare accent pe ideea de loialitate, așa că nu exclud posibilitatea ca aceste măsuri să aibă și o componentă de epurare, așa cum afirmă membrii Partidului Democrat, pentru a aduce în cadrul agenției persoane mai puțin susceptibile de a nu pune în aplicare ordinele venite pe direcție ierarhică. Desigur, riscul aici este ca acestea să fie mai puțin bine pregătite pentru astfel de poziții, ceea ce sporește riscul de vulnerabilități”, explică Raluca Moldovan.
Oamenii lui Trump vor ocupa pozițiile-cheie
Mai departe, experta spune că această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al administrației Trump de a reduce dimensiunea agențiilor federale și de a numi loialiști în poziții-cheie, reflectând intenția președintelui de a remodela comunitatea de informații pentru a răspunde mai bine agendei sale de securitate națională. Ea enumeră cele mai importante consecințe potențiale.
„Câteva consecințe potențiale, dar importante de luat în calcul, ar fi: a. Pierderea personalului experimentat. Programul de compensare încurajează plecările în masă, ceea ce ar putea duce la o exod al ofițerilor de informații cu zeci de ani de experiență. Acest lucru poate slăbi capacitatea CIA de a desfășura operațiuni complexe, de a analiza amenințările cu acuratețe și de a furniza evaluări detaliate factorilor de decizie. Înlocuirea agenților cu înaltă calificare durează ani de zile, iar o pierdere bruscă de talente poate crea lacune în colectarea informațiilor. b. Politizarea informațiilor – Prin oferirea de pachete de compensare și schimbarea politicilor de angajare, administrația ar putea instala persoane mai aliniate cu agenda politică a lui Trump. Agențiile de informații funcționează tradițional cu un grad de independență, iar astfel de modificări ar putea compromite obiectivitatea acestora. Există riscul ca evaluările serviciilor de informații să fie influențate politic, mai degrabă decât să fie bazate pe realități obiective privind securitatea națională. c. Reorientarea strategică pentru contrabalansarea Chinei și lupta împotriva cartelurilor de droguri – Restructurarea lui Trump pune accent pe combaterea influenței Chinei și pe operațiuni împotriva cartelurilor de droguri din emisfera vestică. Deși acestea sunt probleme critice, o focalizare excesivă ar putea redirecționa resursele de la alte amenințări importante, cum ar fi războiul cibernetic, agresiunea Rusiei, terorismul și tehnologiile emergente. Lipsa unei abordări echilibrate ar putea duce la lacune serioase în capacitățile de informații ale SUA”, menționează Raluca Moldovan.
Și nu numai atât. Există și alte aspecte, pe care experta de la Universtatea Babeș-Bolyai le punctează în cele ce urmează:
„d. Probleme de moral și provocări în recrutare. Moralul în comunitatea de informații ar putea scădea dacă profesioniștii simt că expertiza lor este subapreciată sau dacă percep o politizare a serviciilor. Blocajul angajărilor și revocarea ofertelor de muncă condiționate ar putea descuraja tinerii talentați să urmeze cariere în domeniul informațiilor. CIA și alte agenții ar putea avea dificultăți în atragerea celor mai buni specialiști, mai ales dacă siguranța locului de muncă și avansarea în carieră devin incerte. e. Perturbări pe termen scurt și lacune informaționale – Orice restructurare majoră creează perturbări operaționale, iar agențiile de informații se bazează pe continuitate și memorie instituțională. Dacă prea mulți ofițeri experimentați pleacă simultan, misiunile critice și operațiunile de colectare a informațiilor pot fi afectate. Adversari precum China, Rusia și organizațiile teroriste ar putea exploata această perioadă de tranziție și instabilitate potențială”, mai arată ea.
Ce consecințe ar putea avea decizia lui Trump
În același timp, există și alte consecințe care ar putea fi aduse în discuție. Donald Trump și-a început mandatul cu un succes important în Orientul Mijlociu, acordul Israel – Hamas și are planuri mari, inclusiv încheierea unei păci între Rusia și Ucraina. Problema este că o eventuală slăbire a CIA ar aduce alte probleme.
„O agenție de informații americană mai slabă, cu un personal mai limitat, este mai puțin capabilă să facă față provocărilor globale, iar decizia anunțată de administrația Trump până acum, anume aceea de a reevalua toate programele de ajutor financiar extern și chiar de închide una din instuțiile cele mai importante care se ocupă de distribuirea acestui tip de ajutor, USAID, cuplată cu restructurarea CIA, va afecta cu siguranță colaborarea cu state aliate în materie de schimb de informații și operațiuni comune”, evidențiază experta.
Parteneriatele cu diverite state ar putea fi afectate, cel puțin în anumite cazuri. Raluca Moldovan detaliază:
„În opinia mea, cele de mai jos ar fi principalele moduri în care această decizie ar putea afecta aceste parteneriate, dat fiind contextul global extrem de volatil în care ne aflăm: a. Eroziunea încrederii în SUA în rândul aliaților – Comunitatea de informații a SUA a fost mult timp un pilon al rețelelor globale de schimb de informații, precum alianța Five Eyes (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă). O epurare bruscă a ofițerilor CIA experimentați și o posibilă politizare a informațiilor ar putea face ca aliații să pună sub semnul întrebării fiabilitatea și obiectivitatea evaluărilor SUA. Aliații ar putea ezita să împărtășească informații extrem de sensibile dacă se tem că acestea ar putea fi folosite greșit, interpretate selectiv sau divulgate din motive politice. b. Perturbări în operațiunile comune – CIA colaborează frecvent cu agențiile de informații ale aliaților în domenii precum contraterorismul, amenințările cibernetice și riscurile geopolitice. Dacă personalul-cheie cu cunoștințe instituționale este înlăturat, operațiunile de informații în desfășurare ar putea suferi întârzieri și lipsă de coordonare. Schimbările în prioritățile CIA – cum ar fi accentul pus pe contrabalansarea Chinei și lupta împotriva cartelurilor de droguri – ar putea redirecționa resursele de la alte amenințări majore, cum ar fi terorismul, agresiunea Rusiei sau atacurile cibernetice, ceea ce ar putea tensiona relațiile cu aliații”, subliniază ea.
Cum ar putea fi afectați aliații SUA
În analiza sa, Raluca Moldovan arată și alte riscuri, deloc neglijabile, chiar dacă acestea nu reprezintă certitudini.
„c. Slăbirea legăturilor de informații cu NATO și Europa – Aliații europeni, în special membrii NATO, depind de informațiile CIA pentru monitorizarea terorismului, a mișcărilor militare rusești și a amenințărilor hibride. Dacă SUA își schimbă prioritățile în acest domeniu, agențiile europene de informații ar putea căuta parteneri alternativi, cum ar fi o colaborare mai strânsă cu Marea Britanie, Franța sau Germania. Instabilitatea percepută în conducerea serviciilor de informații americane ar putea determina crearea unor rețele independente de schimb de informații, reducând dependența de și relevanța SUA în acest domeniu. d. Formarea sau consolidarea altor alianțe de informații – Țări precum Franța și Germania ar putea dezvolta mai puternic schimburile de informații în cadrul Uniunii Europene, pentru a compensa o Americă mai imprevizibilă. În Asia, țări precum Japonia, Coreea de Sud și India ar putea intensifica cooperarea în domeniul informațiilor între ele, dacă percep că SUA nu mai este un partener de încredere, ceea ce ar putea duce la fragmentarea peisajului global al serviciilor de informații, reducând influența SUA în politica de securitate internațională. e. Un rol redus al SUA în leadershipul global al informațiilor SUA a fost tradițional un lider global în schimbul de informații, stabilind direcția principalelor inițiative de securitate. Dacă aliații consideră că CIA este slăbită sau influențată politic, aceștia ar putea acorda mai puțină încredere evaluărilor americane, iar țările care anterior urmau îndrumările SUA în probleme de contraterorism ar putea dezvolta propriile strategii de informații, fără a mai depinde de analizele americane”, sunt alte riscuri identificate de Raluca Moldovan în analiza făcută pentru „Adevărul”.
Nu în ultimul rând, există riscul ca țări mai mult sau mai puțin ostile să profite de posibila slăbire a relațiilor la nivel intelligence dintre SUA și alte state.
„Oportunități pentru adversari – Țări precum China și Rusia ar putea profita de slăbirea parteneriatelor de informații ale SUA prin răspândirea dezinformării, lansarea de atacuri cibernetice și infiltrarea în rețelele de informații ale aliaților. Dacă aliații au mai puțină încredere în rapoartele SUA, ar putea ezita să acționeze pe baza avertismentelor americane, ceea ce ar putea întârzia răspunsurile la amenințări emergente. Țările din NATO și din regiunea Indo-Pacific ar putea ezita să ia decizii strategice bazate pe informațiile SUA, de teamă că acestea sunt motivate politic, nu bazate pe realități obiective”, mai afirmă ea.
Cum ar putea fi afectată România
Și colaborarea româno-americană la nivelul serviciilor intelligence ar putea avea de suferit. O CIA slăbită nu poate fi decât o veste proastă pentru România, avertizează experta.
„În aceste condiții, colaborarea cu România în materie de schimb de informații nu are cum să nu fie afectată, în moduri deja explicate puțin mai sus. Specific, în cazul României, operațiunile comune privind războiul hibrid rusesc, spionajul și amenințările cibernetice ar putea întâmpina întârzieri sau ar putea primi o atenție mai scăzută. SUA a împărtășit în mod regulat până acum informații cu România despre măsurile militare rusești în regiunea Mării Negre, Moldova și Ucraina. O CIA slăbită ar putea însemna rapoarte de informații mai puțin detaliate și mai puțin prompte, ceea ce ar putea îngreuna capacitatea României de a se pregăti pentru amenințările emergente, o capacitate și așa afectată de slăbiciuni proprii serviciilor române de informații”, este semnalul de alarmă tras de Raluca Moldovan.
În atare situație, serviciile intelligence din România ar putea să încerce să compenseze printr-o colaborare și mai apropiată cu cele din alte state aliate.
„Dacă încrederea în informațiile furnizate de SUA scade, aceste servicii (mă refer cu precădere la SRI și SIE) vor putea fi nevoite să caute o cooperare mai strânsă cu agențiile europene, cum ar fi cele din Franța, Germania sau Marea Britanie, în speranța de a găsi parteneri dispuși la colaborare”, încheie Raluca Moldovan.