Lia Savonea a fost votată de Secția pentru judecători a CSM în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Lia Savonea, desemnată președinte al Înaltei Curţi. FOTO Inquam Photos / George Calin
Secția pentru judecători a CSM i-a acordat Liei Savonea un vot de 9-1, au declarat, pentru G4Media, surse oficiale.
Lia Savonea: Este nevoie de „măsuri de substanţă”, nu un „polish de suprafaţă”
Amintim că, în proiectul de management depus pentru candidatura sa la șefia ÎCCJ, Lia Savonea subliniază că este nevoie de „măsuri de substanţă”, nu un „polish de suprafaţă” pentru îmbunătățirea imaginii ÎCCJ.
„Obiectivele si demersurile pe care le asum în indeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, in opinia mea, concretizează sensul reglementarilor organizării judiciare: o justiție pentru oameni. (…)Justiţia este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății”, scrie judecătoarea în planul de management.
„Achitarea unui inculpat nu înseamnă slăbiciunea instanţei”
Savonea propune întărirea capacităţii organizatorice a ÎCCJ, pentru îndeplinirea obiectivelor și apreciază că formatul hotărârilor judecătoreşti necesită o minimă standardizare.
„În materia penală, spre exemplu, constatăm că, în mod frecvent în spaţiul public, eşecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanţei de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. (…) Este fundamental ca opinia publică să înţeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă slăbiciunea instanţei, ci dimpotrivă reflectă aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi a standardului de probă”, scrie judecătoarea în proiect.
Savonea mai subliniază că „nu doar formatul hotărârilor judecătoreşti necesită să fie supus unei rigori procedurale, ci şi cel al rechizitoriului în materie penală, sau acţiunile civile şi cererile adiacente în materie civilă. Atunci când un rechizitoriu se întinde pe 800 de pagini (sau chiar 4000 uneori), ori, în cazul acţiunilor civile, zeci sau chiar sute de astfel de pagini, actul judiciar este expus efectului dilatoriu încă din start, precum și unor costuri disproporționate şi inutile cauzei”.
O altă referire este legată unificarea accelerată a jurisprudenţei, prin extinderea şi consolidarea mecanismelor existente (Recurs în interesul legii, sesizare prealabilă), dar şi prin dezvoltarea Reţelei Naţionale pentru Unificarea Jurisprudenţei şi instituirea unui Grup de armonizare a practicii judiciare.
Totodată, menţionează reorganizarea completurilor de cinci judecători în materie penală, în vederea asigurării coerenţei soluţiilor şi a evitării fragmentării deciziilor.