Cu ocazia vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu, luni, la Casa Albă, a fost readusă în prim-plan o inițiativă controversată de a reloca populația din Fâșia Gaza în alte țări din regiune. În paralel, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a prezentat un plan de a concentra întreaga populație într-un „oraș umanitar” în sudul enclavei, pentru a o izola de membrii grupării islamiste palestiniene Hamas.
Mansour Abu Al-Khaier, un palestinian în vârstă de 45 de ani, admite că după aproape doi de război și bombardamente intense, oriunde privește în Gaza vede doar distrugere și moarte, și totuși el nu vrea să plece.
„Acesta este pământul nostru. Cui i-l vom lăsa, unde ne vom duce?”, se întreabă Al-Khaier, tehnician.
Primindu-l luni la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a dat de înțeles că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește o inițiativă controversată de relocare a palestinienilor din enclava de coastă, invocând „o excelentă cooperare din partea… țărilor înconjurătoare…”.
Într-o declarație adresată reporterilor la începutul unei cine între oficiali americani și israelieni, Netanyahu a declarat că Statele Unite și Israelul colaborează cu alte țări care le-ar oferi palestinienilor un „viitor mai bun”, sugerând că locuitorii din Gaza ar putea să se mute în națiunile vecine.
Într-un dialog cu Trump, Netanyahu a spus: „Știți, dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne. Dar dacă vor să plece, ar trebui să o poată face. Nu trebuie să fie o închisoare. Ar trebui să fie un loc deschis și să le ofere oamenilor libertatea de alegere.”
„Lucrăm îndeaproape cu Statele Unite pentru a găsi țări care să realizeze ceea ce spun mereu, și anume că să le ofere palestinienilor un viitor mai bun. Cred că suntem aproape de a găsi mai multe țări”, a adăugat el.
Întrebată despre remarcile lui Netanyahu, purtătoarea de cuvânt a ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani, și-a exprimat îngrijorarea.
„Acest lucru naște îngrijorări în ceea ce privește transferul forțat – conceptul de transferuri voluntare în contextul pe care îl vedem în Gaza acum (este) foarte discutabil”, a declarat ea la o conferință de presă la Geneva.
La cinci zile după ce a devenit președinte în ianuarie, Trump a declarat că Iordania și Egiptul ar trebui să primească palestinieni din Gaza, sugerând în același timp că este deschis la ideea unui plan pe termen lung.
Cairo și Amman au respins rapid propunerea lui Trump, la fel și palestinienii și grupurile pentru drepturile omului, care au spus că planul ar echivala cu o epurare etnică.
Când a fost întrebat săptămâna aceasta despre strămutarea palestinienilor, Trump a spus că țările din regiune oferă ajutor. „Am avut o cooperare excelentă din partea… țărilor învecinate… Așa că se va întâmpla ceva bun”, a spus Trump.
O veste tulburătoare
Saed, un palestinian din Gaza în vârstă de 27 de ani, este tulburat de știrea că Trump și Netanyahu, a căror armată a devastat o mare parte din Gaza, au lansat din nou ideea relocării.
Chiar și după mai bine de 20 de luni de război și strămutări interne repetate, el rămâne profund atașat de Gaza, pe fondul năzuințelor palestiniene de a avea un teritoriu propriu.
„Avem dreptul să plecăm de bunăvoie și să vizităm alte țări, dar, în calitate de palestinieni, respingem planul de relocare”, a declarat Saed.
„Nu voi părăsi Gaza. Aceasta este țara mea”, spune un alt palestinian, Abu Samir el-Fakaawi.
„Copiii noștri care au fost martirizați în război sunt îngropați aici. Familiile noastre. Prietenii noștri. Verii noștri. Suntem cu toții îngropați aici. Fie că lui Trump, lui Netanyahu sau oricui altcuiva îi place sau nu, rămânem pe acest pământ.”
Mulți palestinieni acuză Israelul că le-a subminat metodic perspectivele de a deveni stat prin creșterea construcției de așezări în Cisiordania și prin nivelarea unei mari părți din Gaza în cursul războiului actual.
Israelul respinge acuzația, spunând că luptă doar pentru a elimina Hamas despre care consideră că reprezintă o amenințare existențială, și că are rădăcini istorice și biblice în Cisiordania.
Strămutarea este una dintre cele mai sensibile probleme pentru palestinieni, care se tem de o repetare a „Nakbei” (catastrofei) din 1948, când sute de mii de oameni au fost deposedați de casele lor în războiul care a dus la fondarea Israelului.
Unii palestinieni care s-au confruntat cu atacuri aeriene israeliene neîncetate și cu lipsuri grave de alimente, combustibil, medicamente și apă caută o cale de ieșire, potrivit constatărilor Centrului Palestinian pentru Politici și Cercetare a Sondajelor.
„Aproape jumătate ar vrea să părăsească Fâșia Gaza dacă ar putea”, a declarat grupul de experți într-un raport din luna mai.
O propunere văzută de Reuters prezenta un plan de construire a unor tabere denumite „Zone de tranzit umanitar” în interiorul – și posibil în afara – Gazei care să găzduiască populația palestiniană.
Acesta a conturat o viziune de „înlocuire a controlului Hamas asupra populației din Gaza”.
Ministrul israelian apărării Israel Katz a prezentat însă luni un plan pentru înființarea unui „oraş umanitar” pe ruinele oraşului Rafah, în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, unde inițial ar fi strămutați 600.000 de palestinieni.
Donald Trump s-a întâlnit marţi pentru a doua oară cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, dar nu există niciun semnal că s-ar fi făcut progrese în ceea ce privește un armistițiu,
Netanyahu a declarat miercuri că întâlnirea sa -a concentrat pe eforturile de eliberare a ostaticilor reţinuţi în Fâşia Gaza şi a subliniat hotărârea sa de a „elimina” capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas.
De cealaltă parte, gruparea militantă a declarat că va elibera ostaticii rămași doar în schimbul unui armistițiu durabil și al retragerii israeliene din Fâșia Gaza.
Armata israeliană a declarat că a atacat peste 100 de ținte în Gaza în ultimele 24 de ore, inclusiv militanți, dipozitive- capcană, depozite de arme, lansatoare de rachete și tuneluri.