Ministerul de Externe al României, prin vocea purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea, a reacționat la articolul publicat în revista Serviciului rus de Informații Externe (SVR), în care alegerile prezidențiale din România sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din UE sunt reduși la tăcere.
Ministerul Afacerilor Externe FOTO: Arhivă, Adevărul
„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie un elemente de constantă iritare la Moscova.
În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic.
În Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov te pot costa libertatea.”, a scris Andrei Țărnea pe rețeaua socială X.
Serviciul rus de Informații Externe (SVR) acuză, într-un articol, România de „intimidarea” membrilor Opoziției politice, potrivit Digi 24.
În luna martie, SVR l-a nominalizat însă direct pe Călin Georgescu, într-un mesaj în care a criticat deschis anchetarea la acea vreme a candidatului independent de către procurorii români.
„Astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent. Intimidarea dizidenților și a opozanților politici capătă forme tot mai urâte, după cum s-a demonstrat, de exemplu, în cazul recentelor alegeri prezidențiale din România, sau în cazul verdictului dubios al instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, prin care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027”, se arată într-un articol cu titlul „Mărirea și decăderea UE”, apărut în „Iscoada”, publicația oficială a SVR, și semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei.
De asemenea, conducerea UE e acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”.