UE a oferit printr-un acord-cadru 132 de milioane de euro instituțiilor media, iar, printre beneficiari, sunt și câteva publicații românești.
FOTO: Parlamentul European
În 2023, printre instituțiile media figurau pe lista granturilor Antena 3 (139.595 euro), Asociația Group 4 Media (57.687 euro ), Societatea Română de Radio Difuziune (63.992 de euro), dar și Universitatea Babeș Bolyai (60.000 de euro).
Îngheţarea ajutorului american şi desfiinţarea aşteptată a agenţiei americane care îl gestionează, USAID, a provocat un șoc în rândul ONG-urilor din întrega lume.
În prima zi de mandat, la 20 ianuarie, Trump a semnat un ordin pentru îngheţarea ajutorului extern din partea SUA pentru 90 de zile, perioadă în care ar urma să aibă loc o reevaluare completă a acestuia pentru a stabili dacă este în conformitate cu politica pe care o are în vedere noul preşedinte.
„Scopul declarat al suspendării oricărui ajutor extern este de a oferi posibilitatea de reexaminare a programelor (…). Totuşi, până acum, pârâţii (administraţia americană) nu au oferit nicio explicaţie cu privire la motivul pentru care o suspendare generală a oricărui ajutor extern (…) era o condiţie necesară pentru această revizuire”, se arată în decizia judecătorului numit de preşedintele democrat Joe Biden.
Proiectul a fost coordonat de președintele Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, în coordonare cu președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, scrie BerlinerZeitung.
Cu toate acestea, proiectul a stârnit câteva controverse, deoarece face posibilă păstrarea anonimității atât a plăților individuale, cât și a destinatarilor fondurilor.
Fondurile au fost acordate printr-un contract-cadru. Documentul, singurul anunțat oficial, din 5 septembrie 2023 vede ca unic destinatar agenția de publicitate Havas Media France din grupul media Vivendi.
De asemenea, contractul pare să fie scutit de anumite reguli de transparență – cum ar fi obligația de a face publicitate publică plăților de peste 14.000 EUR sau de a le înregistra în baza de date la nivelul UE ted.europa.eu.
Metsola și von der Leyen au declarat cotidianului italian Il Fatto Quotidiano, prin purtătorii de cuvânt că nu vor dezvălui nicio informație despre destinatari, sumele exacte, justificările sau rezultatele plăților.
Europarlamentarul Martin Sonnerborn, din partidul Die Partei, a declarat pentru ziarul german că este surprinzător cât de mulți bani sunt oferiți instituțiilor media.
„Este întotdeauna uimitor cât de mult din banii noștri din impozite cheltuiesc Comisia și Parlamentul UE pentru a ne convinge de punctul lor de vedere. Nu ar avea mai mult sens să respectăm dorințele și interesele cetățenilor în loc să investim sute de milioane în media și așa-numitele social media? Cel puțin ar fi mai ieftin”, a afirmat acesta.
De asemenea, publicația italiană citată critică lipsa de transparență în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice și solicită dezvăluirea completă a plăților instituționale către mass-media europeană.
Cum răspunde Parlamentul European
Parlamentul European a venit ulterior cu un răspuns în urma articolului publicat de Berliner Zeitung.
„Mass-media independentă este piatra de temelie a democrației europene. De aceea, Parlamentul European sprijină mass-media prin diverse inițiative. Aceasta include promovarea proiectelor media în cele 27 de țări ale UE. Aceste granturi sunt acordate respectând deplin libertatea editorială.
Parlamentul European, prin Direcția Generală Comunicare, a acordat granturi media pentru a informa cetățenii într-o manieră fiabilă și imparțială despre activitățile Parlamentului European și ale membrilor săi. Aceste granturi au sprijinit cooperarea cu diverse mass-media pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a activității Parlamentului European, în special – dar nu numai – în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024”, se arată în informare.
În continuare PE declară că au fost oferite granturi în valoare totală de 9.1 milioane de euro în 2023, deși precizează că acest lucru nu înseamnă că această sumă este de fapt cheltuită.
Lista pentru 2024 va fi publicată cel târziu la 30 iunie 2025, a subliniat PE, dar și faptul că aceste granturi au fost acordate respectând deplin libertatea editorială.
„În urma unei licitații deschise (publicată la 31 octombrie 2022, termen limită de depunere a candidaturilor la 11 ianuarie 2023 – număr de referință: COMM/AWD/2022/54) și în deplină conformitate cu Regulamentul financiar (articolele 160-177), Parlamentul European a semnat și un contract-cadru pentru strategie, planificare și promovare media: COMCM/DG020/2020 23 până în septembrie 2027).
Acest contract are un volum maxim de 132,82 milioane euro pe o perioadă de patru ani. Aceasta este valoarea maximă a contractului-cadru interinstituțional, la care pot fi accesate mai multe instituții ale UE, nu doar Parlamentul European, pe parcursul mandatului său de patru ani. În cadrul acestui plafon contractual, Parlamentul European însuși are un plafon de 50 de milioane EUR pentru întregul contract-cadru interinstituțional”, a mai precizat PE.
Nu în ultimul rând, PE subliniază că acordul-cadru stabilește termenii și condițiile pentru potențiale achiziții sau servicii viitoare pe o anumită perioadă de timp.
„Deși stabilește o limită superioară, nu obligă autoritatea contractantă să atribuie în avans o anumită cantitate sau volum. În ultimii 2,5 ani, Parlamentul European a cheltuit 11 milioane EUR în cadrul acestui contract-cadru.
Mixul media propus de agenția câștigătoare Havas include colaborarea cu media, păstrând în același timp libertatea editorială a echipelor editoriale implicate și achiziționarea de spațiu publicitar tradițional”, a încheiat PE.