Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, 30 iulie, că „nimeni nu își dorește ca în societatea românească să existe conflicte între anumite categorii profesionale”, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” pensiilor speciale.
Ministrul Jusiției, Radu Marinescu/FOTO: Adevărul/Daniel Guță
„În primul rând, trebuie înțeles faptul că nimeni nu își dorește ca în societatea românească să existe conflicte între anumite categorii profesionale. (…)
Inițiativa de reformare a câtorva pensii de serviciu a pornit de la redeschiderea unui jalon din PNRR, în contextul în care România își dorește să atragă toate fondurile disponibile. Acest jalon trebuie, așadar, acoperit prin anumite demersuri legislative”, a declarat ministrul pentru Digi24.
Acesta precizează că au existat analize, discuții, s-au prezentat propuneri care sintetizează abordări ce pot constitui baza unui proiect de lege.
De asemenea, Radu Marinescu asigură că vor exista discuții cu mediul juridic cu privire la aceste propuneri, urmând apoi o formulă legislativă, „bineînțeles, cu respectarea principiilor statului de drept.”
Întrebat dacă această reformă „distruge sistemul”, așa cum a avertizat CSM, acesta a adăugat că Ministerul Justiției susține această reformă și proiectele de guvernare.
„Ministerul Justiției susține această reformă și proiectele de guvernare. Considerăm că trebuie să existe o consultare reală cu mediul judiciar. În acest context, am avut în vedere aceste principii. Momentan, discutăm despre un proiect de idei, nu despre unul legislativ în sens procedural”, a mai afirmat acesta.
CSM: Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent
Marți, CSM a acuzat în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.
„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.
Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.
„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”
Cum arată noile modificări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.
„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan
Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.
De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.