Decizia lui Donald Trump de a plănui pacea în Ucraina fără implicarea directă a Europei sau chiar a Kievului provoacă turbulențe pe scena politică internațională de mai bine de o săptămână, notează BBC.
Ultimele zece zile au zdruncinat relațiile Europei cu SUA FOTO Shutterstock
Din momentul în care președintele american Donald Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin, relațiile cu partenerii europeni au devenit tot mai tensionate.
12 februarie: Trump anunță începerea negocierilor.
După o convorbire telefonică, Trump a anunțat că el și Putin au convenit să înceapă negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei într-un acord de pace.
13 februarie: Zelenski nu acceptă o înțelegere fără Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace elaborat fără participarea sa – aliații europeni l-au susținut.
„Noi, ca țară independentă, pur și simplu nu vom putea accepta vreun acord fără implicarea noastră”, a declarat el şi a cerut ca SUA și Ucraina să schițeze un plan de încheiere a războiului înainte de a discuta cu Rusia.
14 februarie: Discursul lui Vance la Munchen
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a folosit discursul său la Conferința de Securitate de la München pentru a critica dur democrațiile europene, ignorând aproape complet Ucraina.
El a revenit asupra subiectului alegerilor prezidențiale anulate din România, exprimându-și îngrijorarea cu privire la motivele din spatele acestei decizii.
Potrivit acestuia, scrutinul a fost anulat „pe baza unor suspiciuni slabe formulate de o agenție de informații și sub presiunea enormă exercitată de vecinii continentali ai României.”
15 februarie: Zelenski cere crearea unei „armate a Europei”
La aceeași conferință, Zelenski a cerut crearea unei „armate a Europei”, argumentând că vechea relație a continentului european cu SUA se apropie de sfârșit.
De la tribuna Conferinţei de securitate de Munchen, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat răspicat faptul că Rusia nu doreşte pacea şi că în acest moment „cel mai influent membru NATO este Vladimir Putin”.
SUA au anunțat organizarea unor discuții de pace în Arabia Saudită între delegațiile de la Washington și Moscova.
16 februarie: Liderii UE organizează o întâlnire de urgență
Liderii europeni au programat o întâlnire de urgență la Paris privind războiul din Ucraina.
România nu a fost, însă, invitată la această întrevedere.
17 februarie: Avertismentul premierului britanic
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că orice acord de pace pentru Ucraina ar necesita o „garanție de sprijin” din partea SUA pentru a descuraja Rusia. Totodată, a subliniat că Europa va trebui „să facă mai mult” pentru a apăra Kievul.
Acesta a transmis, de asemenea, că Marea Britanie este „pregătită și dispusă” să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„Trebuie să fim clari că pacea nu poate veni cu orice preț”, a spus Starmer. „Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor, pentru că orice altceva ar însemna acceptarea poziției lui Putin conform căreia Ucraina nu este o națiune reală.”
18 februarie: Trump dă vina pe Zelenski pentru război
Trump l-a acuzat în mod fals pe Zelenski că ar fi provocat războiul, deși acesta a fost declanșat de invazia rusă la scară largă din februarie 2022.
Președintele american a declarat că omologul său ucrainean a făcut o „treabă groaznică” pentru că Ucraina „este spulberată” și milioane de oameni „au murit inutil”.
19 februarie: Zelenski răspunde acuzațiilor
Ca răspuns la comentariile lui Trump, Zelenski a declarat că președintele american trăiește într-un „spațiu al dezinformării” creat de Moscova – Trump l-a numit apoi pe Zelenski „dictator”.
„Uitați, cu toții vrem o victorie. Vrem ca Trump să câștige și vrem ca Ucraina să câștige, toți vrem să reușim. Dar aici nu este nimic clar. Hai să punem niște procente. Asta a fost propunerea mea. Însă eu apăr Ucraina. Nu pot să o vând. Nu pot să vând statul nostru”, a spus Zelenski, subliniind că nu va accepta compromisuri care să pună în pericol suveranitatea Ucrainei.
20 februarie: Aliații europeni condamnă afirmațiile lui Trump
Aliații europeni – inclusiv Starmer – au condamnat declarațiile lui Trump și și-au reafirmat sprijinul pentru Zelenski. Trump a rămas „foarte frustrat” de președintele ucrainean, dar Zelenski a spus că o întâlnire cu un emisar american i-a „redat speranța”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „ales legitim” în urma unor alegeri „libere şi corecte”, iar Ucraina este „o democraţie”, în timp ce Rusia preşedintelui Vladimir Putin „nu este”, i-a replicat joi Comisia Europeană preşedintelui american Donald Trump
21 februarie: Ucraina și SUA discută despre un acord privind resursele minerale
Administrația Trump a oferit Ucrainei o propunere „îmbunătățită” pentru acordul privind mineralele între țări, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a înfuriat pe Donald Trump prin respingerea ofertei inițiale a SUA, au declarat pentru publicația Axios un oficial ucrainean, un oficial american și trei surse la curent cu această chestiune.
Presupusul document original, revizuit de ABC News, nu conținea nicio mențiune despre garanțiile de securitate viitoare pentru Ucraina, sugerând că țara ar trebui să renunțe la accesul la resursele sale drept rambursare pentru ajutorul american deja acordat.
Oficialii administrației Trump au apărat joi acordul, subliniind că președintele american este „frustrat” că liderul ucrainean refuză să accepte ceea ce ei au numit o „oportunitate istorică”.