Pe 22 februarie 2025, bisericile vor răsuna de slujbe de pomenire, iar casele credincioșilor se vor umple de mirosul colivei și al bucatelor dăruite în memoria celor care nu mai sunt printre noi.
Moșii de Iarnă 2025 pică în data de 22 februarie Foto Shutterstock
Această zi, cunoscută drept Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă, nu este doar despre un ritual, ci despre o legătură nevăzută între generații, un gest de iubire și recunoștință pentru cei decedați, dar niciodată uitați. Prin aprinderea unei lumânări și rostirea unei rugăciuni sincere, fiecare își poate arăta respectul și dorul, păstrând vie amintirea celor adormiți.
Află în continuare semnificația, tradițiile și obiceiurile acestei zile de pomenire, precum și ce trebuie făcut și ce este de evitat, pentru ca sufletele celor trecuți în veșnicie să-și găsească liniștea, iar cei rămași să primească binecuvântarea recunoștinței și a generozității.
Moșii de Iarnă sunt în 2025 pe 22 februarie
În 2025, Moșii de Iarnă sunt prăznuiți pe 22 februarie, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți. Aceasta este o zi specială dedicată pomenirii sufletelor celor răposați, un moment important în calendarul creștin ortodox.
Tradiția spune că în Sâmbăta Morților se fac slujbe de pomenire în biserici, iar credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte ofrande, pe care le oferă spre pomenirea rudelor răposate.
Moșii de Iarnă marchează începutul celor șapte sâmbete ale morților, perioadă de rugăciune și milostenie.
Ce e bine să faci de Moșii de Iarnă
În această zi sfântă, creștinii respectă mai multe tradiții și obiceiuri pentru a cinsti memoria celor dragi plecați dintre noi:
· Merg la biserică pentru a participa la slujba de pomenire și pentru a da de pomană. Se citesc pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții binecuvântează darurile oferite.
· Aprind lumânări și se roagă pentru sufletele celor răposați, pentru iertarea păcatelor acestora și odihna lor în pace.
· Împart alimente către rude, vecini sau persoane nevoiașe, spunând „Dumnezeu să-i ierte!” atunci când oferă darurile.
· Evită certurile și supărările, pentru că se spune că spiritele celor adormiți sunt neliniștite dacă există tensiuni în familie în această zi.
· Fac fapte bune, precum donații sau ajutor pentru cei aflați în nevoie, pentru a aduce liniște sufletelor celor plecați.
Ce nu este bine să faci de Moșii de Iarnă. Superstiții
În popor, există și unele superstiții legate de Moșii de Iarnă. Se spune că nu este bine să lucrezi, să speli, să coși, să mături sau să faci treburi grele, pentru că aceste activități pot împiedica sufletele celor plecați să primească rugăciunile și pomenirea lor.
Se crede, de asemenea, că în această zi nu este bine să treci printr-o răscruce de drumuri sau să mergi la fântână, deoarece acestea sunt considerate locuri păzite de duhuri necurate.
Totodată, se spune că în a doua zi nu este bine să mai mănânci din pomană. În plus, nu este recomandat să refuzi pe cineva care cere de pomană și nici să dăruiești obiecte vechi sau stricate de Moșii de Iarnă.
Pomeni de Moșii de Iarnă în memoria celor răposați Foto Arhiva Adevărul
Alimentele care se împart de Moșii de Iarnă
De Moșii de Iarnă, tradiția cere ca pomana să conțină alimente calde și preparate tradiționale, care să fie date în vase frumoase, de preferat noi, pentru a aduce belșug și binecuvântare. Printre cele mai des întâlnite alimente de pomană se numără:
· Coliva – simbol al trupului omenesc și al învierii, preparată din grâu fiert, miere/zahăr, nucă, esențe.
· Colaci și pâine – oferite ca simbol al vieții și al sufletului nemuritor.
· Sarmale, fasole, pește, carne, orez cu lapte sau griș cu lapte etc. – mâncăruri calde, tradiționale, preferate de decedați, împărțite pentru sufletul celor plecați.
· Vinul roșu – care simbolizează sângele lui Hristos și este folosit la sfințirea darurilor.
· Fructe (mere, pere, nuci, struguri) și dulciuri (plăcinte, cozonac, prăjituri de casă), oferite alături de alte alimente.
· Piftie (ziua mai este cunoscută și sub denumirea de „Moșii de Piftii” sau „Sâmbăta Piftiilor”) ori mâncare de post, în funcție de perioadă în care cade, mai ales dacă Moșii de Iarnă cad sunt aproape de începutul Postului Paștelui.
Se spune că vasele în care se oferă pomana trebuie să fie noi și frumoase, iar uneori se pun și linguri, farfurii sau căni, astfel încât cei care primesc să se bucure și de ele, iar gestul să fie unul binecuvântat.
Ultimele zile de răgaz înainte de Postul Paștelui
După ce Moșii de Iarnă au adus tradiționala pomenire a celor răposați, cu mese încărcate de colivă, colaci și bucate date de pomană, urmează un alt reper important în calendarul ortodox: Lăsatul Secului.
Duminică, 23 februarie 2025, este ultima zi în care se mai poate consuma carne, înaintea începerii Postului Mare – cea mai lungă și aspră perioadă de postire din an. Apoi, între 24 februarie și 2 martie, credincioșii mai au o săptămână de tranziție, cu dezlegare la ouă, lapte și brânză, până la Lăsatul Secului de brânză, pe 2 martie 2025, zi cunoscută în tradiție ca Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
Începând din 3 martie, credincioșii care țin postul intră într-o perioadă de purificare trupească și sufletească, până pe 19 aprilie, când se încheie Postul Paștelui, urmat de marea sărbătoare a Învierii Domnului, pe 20 aprilie 2025.
Concluzie
Moșii de Iarnă 2025, celebrați pe 22 februarie, sunt un prilej de reculegere și de cinstire a celor adormiți. Prin rugăciuni, aprinderea lumânărilor și împărțirea de alimente, ne arătăm respectul și iubirea pentru sufletele celor plecați, păstrând vie amintirea lor. Respectarea acestor tradiții aduce liniște sufletească și binecuvântări în casele noastre.