New York Times: România vrea să fie tratată ca un membru cu drepturi depline al UE

new-york-times: romania-vrea-sa-fie-tratata-ca-un-membru-cu-drepturi-depline-al-ue

Jurnaliştii de la New York Times consideră că ţara noastră a avut o preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene „de succes” şi a făcut suficiente progrese pentru a se integra în Europa. În plus, oficialii români deţin funcţii importante la Bruxelles, inclusiv Mircea Geoană, care a fost numit adjunct al secretarului general al NATO, conform New York Times, informează mediafax.ro. 

Cu toate acestea, adăugă autorul articolului, România şi Bulgaria, care au aderat împreună în anul 2007, sunt de părere că încă sunt consideraţi ca fiind membri inferiori, deoarece nu li s-a permis încă aderarea la zona Schengen şi sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Jurnaliştii americani notează că România este conştientă de faptul că încă există probleme privind corupţia, în special din moment ce Liviu Dragnea, fostul lider PSD, a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere.

România are frontiere în care a investit mult pentru a le proteja, iar românii sunt de părere că au acelaşi drept de a face parte din zona Schengen ca Ungaria, care are probleme similare privind corupţia şi care este acuzat adesea pentru încălcarea statului de drept.

George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a argumentat că statul român a „arătat solidaritate în timpul crizei imigranţilor şi a preluat oameni de pe ambarcaţiunile care au ajuns în Malta”, adăugând însă că această criză a complicat lucrurile, mai notează publicaţia.

Mircea Geoană a numit problema privind aderarea la spaţiul Schengen „problemă politică profundă”, afirmând că excluderea României „nu este doar nedreaptă, ci ilogică”, iar ţara şi-a protejat cu succes graniţele, însă probleme există şi datorită faptului că aproximativ patru milioane de români lucrează în străinătate.

Cotidianul aminteşte că incidentul din Colectiv, care a avut loc în 2015, a dus la organizarea unor ample proteste, care au fost reluate faţă de instituţiile, care erau acuzate de corupţie şi de subminarea justiţiei, mai ales în urma demiterii Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA. Kovesi este aşteptată să devină primul procuror-şef european, în pofida faptului că nu are susţinerea Guvernului român.

Toate aceste lucruri au avut un impact inevitabil la Bruxelles, chiar dacă oficialii europeni au salutat creşterea popularităţii politicienilor români mai tineri, mai liberali şi pro-europeni, demonstrată prin alegerile europene din luna mai.

Premierul Viorica Dăncilă s-a plâns de asemenea şi de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), afirmând că membrii noi, precum Croaţia, nu sunt supuşi unui astfel de program.

„Dacă MCV ar fi valabil pentru toate statele membre, nu aş vorbi despre un standard dublu”, a declarat premierul român, pentru The Guardian, în luna iulie.

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat despre ultimul raport MCV că regretă că „România, nu doar că a stagnat în eforturile sale, însă a redeschis probleme unde au fost făcute progrese în ultimii zece ani”.

Premierul olandez Mark Rutte a avertizat în cadrul unui summit organizat la Sibiu în luna martie că România va putea intra în spaţiul Schengen după ce va începe să respecte valorile democraţiei şi ale statului de drept

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here