Oficial BNR, despre principalul RISC la adresa stabilităţii financiare. „Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare”

Incertitudinea fără precedent la nivel global, pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice, este considerată cel mai important risc sistemic, „sever” de către oficialii băncii centrale.

Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate, similar cu rapoartele precedente şi cu evaluările pe care le fac şi alte instituţii europene specializate în acest domeniu, a atras atenția directorul adjunct al Direcției de stabilitate din Banca Centrală, Matei Kubinsch.

„Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, incertitudinea fără precedent, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice la nivel global, tendinţa de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă şi mai recent tarifele comerciale anunţate de administraţia americană”, a explicat, Matei Kubinschi, speaker la un eventiment de specialiatte organizat de FinMedia și Piața Financiară, citat de Hotnews.

„Toate aceste evenimente, sigur, au un impact economic direct şi vom vedea care este acest impact, dar până atunci eu aş vrea doar să subliniez faptul că incertitudinea produce efecte şi prin ea în sine, pentru că ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum” a spus Matei Kubinschi, potrivit organizatorilor.

Oficialul băncii centrale a detaliat doi indicatorii-cheie din această perpectivă, ndicele de incertitudine a politicilor economice și indicele global al incertitudinii, aflați la un nivel maxim

„Ne uităm la doi indicatori bazați pe analiza științifică care măsoară nivelul și dinamica incertitudinii. Sunt analizate principalele surse de știri din lume, zilnic. Practic, sunt agregate anumite cuvinte cheie pentru a evalua nivelul de risc. Dacă vă uitați la grafic, avem doi indicatori legați de incertitudinea politicilor economice și comerciale și vedem că aceștia sunt la finalul lui februarie, la niveluri record. Incertitudinea politicilor comerciale nu a fost niciodată în istorie atât de mare cum este acum, iar indicele se calculează din 1960 încoace”, a spus adjunctul Direcției de stabilitate din BNR.

Potrivit specialistului, tendința de înrăutățire, observată în 2024, cu privire la deficitele gemene (cel bugetar și de cont curent-n.red) poate doar să contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală.

În ceea ce privește alte riscuri care nu sunt în categoria „severe”, el a amintit riscul de credit și cel la adresa securității cibernetice, unde, „din fericire, nu am avut niciun incident major până acum”.

Avertisment cu privire la PNRR

În același context, reprezentantul BNR a atras atenția că România a ajuns, din campioana atragerii de fonduri europene, într-un stadiu avansat de întârziere cu PNRR.

„În ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor, suntem undeva la 14%, în timp ce media UE e de 29%. Iar din perspectiva sumelor atrase, ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depășit deja 60-65%, cum ar fi Franța sau Germania”, a detaliat Matei Kubinschi.

El a atras atenția că mai sunt aproximativ 19 miliarde de euro pe care România le mai poate atrage, în condițiile în care necesarul de finanțare al statului român este unul considerabil în acest an.

„Este esențial să se accelereze ritmul de îndeplinire al jaloanelor și țintelor, și să fie prioritizate proiectele cu cea mai mare șansă de le finaliza în perioada PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026”, avertizează adjunctul Stabilității din Banca Națională.

Piața imobiliară, un factor pozitiv

Matei Kubinschi s-a referit la evoluția prețurilor imobiliare din România. „Vedem și noi că prețurile au continuat să crească în România cu ritmuri superioare Uniunii Europene și a zonei euro, dar ele sunt încă sub valorile înregistrate de alte țări din regiune. Ba chiar dacă folosim prețul real, adică la care ajustăm cu rata inflației, vedem că această creștere în România se află sub nivelul de 6% pe care îl consideră Comisia Europeană ca prag de semnal pentru a identifica un risc”, spune bancherul central.

Potrivit acestuia, dinamica mai alertă a prețurilor imobiliarelor din România poate fi explicată principal de faptul că înregistrăm o scădere a ofertei și o creștere a costurilor de construcții.

„Vedem o scădere graduală a ofertei în ultimul timp și considerăm că această tendință va continua. Cu toate acestea, dacă ne uităm la accesibilitatea locuințelor în România, stăm pe un loc destul de bun comparativ cu vecinii noștri. De exemplu, în Cehia debitorii au nevoie de aproximativ 13 salarii medii brute ca să achiziționeze o casă. Sunt pe primul loc în ceea ce privește inaccesibil accesibilitatea, să zicem. Iar România se află spre sfârșitul clasamentului, deci un factor pozitiv în acest caz. Avem nevoie doar de șase salarii medii brute pentru achiziția unei case”, a mai explicat Matei Kubinschi, potrivit sursei citate.

Citiți și:

La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani

Se împlinesc 34 de ani de la redeschiderea pieței valutare din țară. Ce aveau voie să facă românii cu BANII câștigați în străinătate înainte de 1989