Guvernul a discutat măsurile din Ordonanța Trenuleț care vor lovi sever cheltuielile publice în 2025: înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, tăierea fondurilor pentru partide și reduceri la transportul studenților. Adoptarea acesteia până la 1 ianuarie este esențială pentru a salva bugetul
Guvernul României. Foto: GOV
Coaliția de guvernare a PSD, PNL și UDMR s-a reunit într-o ședință pentru a discuta măsurile fiscale necesare pentru a ține sub control deficitul bugetar, în condițiile unei economii aflate într-o situație destul de dificilă. În întâlnirea organizată la Palatul Victoria, liderii coaliției și miniștrii guvernului au analizat măsurile de austeritate care trebuie să fie aplicate din 2025 pentru a reduce cheltuielile statului. Una dintre măsurile cele mai așteptate este ordonanța trenuleț, care ar urma să regleze multe dintre cheltuielile publice, fiind, de altfel, una dintre prioritățile guvernului în perioada următoare.
Măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar
Sursele Digi24 au dezvăluit principalele măsuri discutate în cadrul ședinței coaliției de guvernare, care urmează să fie incluse în ordonanța trenuleț:
– Reducerea decontărilor pentru concediul medical: În prezent, statul decontează 75% din salariu pentru persoanele aflate în concediu medical. Noul proiect prevede reducerea acestui procent la 65%.
– Tăierea primelor didactice pentru profesori: Din 1 ianuarie 2025, profesorii nu vor mai primi vouchere de 1.500 de lei pentru materiale didactice, o măsură care face parte din efortul de reducere a cheltuielilor în sectorul public.
– Modificări la decontarea transportului pentru studenți: În prezent, statul decontează 90% din costul transportului pentru studenți, atât pentru trenuri, cât și pentru metrou. Noul proiect prevede scăderea acestui procent la 50% pentru metrou și menținerea procentului de 90% doar pe traseul de acasă până la facultate.
– Creșterea prețurilor pentru serviciile oferite de companiile de stat: Se discută ca prețurile și tarifele pentru diverse servicii de stat sau ale companiilor de stat să fie majorate cel puțin cu rata inflației din 2024, dacă aceste prețuri nu au fost deja ajustate peste inflație.
– Suspendarea decontării cheltuielilor pentru repatrierea rudelor decedate în străinătate: Ministerul de Externe va putea să deconteze cheltuielile de repatriere doar în cazuri speciale, în urma evaluării situației de urgență sau a capacității financiare a familiei respective.
– Reducerea numărului de secretari de stat și agenții guvernamentale: Se discută o reducere a numărului de secretari de stat cu aproximativ 50%. În prezent, există mai mult de 200 de secretari de stat în România. De asemenea, se are în vedere și reducerea numărului de agenții guvernamentale cu până la 25%.
– Tăierea alocărilor financiare pentru partidele politice: Statul va reduce alocările pentru partidele politice, de la 0,04% din PIB la 0,01% din PIB.
– Înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor: O altă măsură importantă este înghețarea pensiilor și salariilor pentru bugetari, măsura fiind luată pentru a preveni o presiune prea mare asupra bugetului de stat. Se discută și despre oprirea indexării pensiilor cu rata inflației de la 1 ianuarie 2025.
– Reducerea cheltuielilor pentru mobilier și mașini pentru instituțiile statului: Instituțiile publice nu vor mai putea să facă cheltuieli pentru achiziționarea de mobilier sau mașini, măsura fiind parte dintr-un pachet mai larg de tăieri ale cheltuielilor pentru instituțiile publice.
Tensiuni în cadrul coaliției de guvernare
Deși majoritatea măsurilor sunt deja incluse în programul de guvernare, surse din cadrul coaliției de guvernare spun că există tensiuni între partidele politice privind impactul acestora asupra sectorului public. De asemenea, există divergențe între liderii coaliției cu privire la modalitatea de implementare a unor măsuri, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor. În acest context, au fost discutate opțiuni pentru a reduce cheltuielile fără a afecta prea mult cetățenii.
Un termen limită strict pentru adoptarea ordonanței
Ordonanța trenuleț trebuie să fie adoptată până la 1 ianuarie 2025, întrucât măsurile stabilite trebuie să intre în vigoare imediat. Premierul Marcel Ciolacu și ceilalți lideri din coaliție au subliniat importanța unei adoptări rapide a măsurilor, pentru a preveni o presiune suplimentară asupra bugetului statului. Discuțiile urmează să continue, iar proiectul ordonanței ar putea fi pus în transparență publică în următoarele zile.
Calendarul alegerilor prezidențiale
Pe lângă măsurile economice, liderii coaliției de guvernare au discutat și despre calendarul alegerilor prezidențiale din 2025. Conform surselor Digi24, primul tur ar urma să aibă loc pe 16 martie 2025, iar turul al doilea ar putea fi organizat pe 30 martie 2025. De asemenea, se discută despre posibile modificări ale legislației electorale, în special în ceea ce privește organizarea votului în diaspora.
Reacțiile din sectorul turistic și impactul social
În această perioadă de negocieri, măsurile economice propuse au stârnit și reacții din partea sectorului turistic. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a criticat intenția guvernului de a elimina voucherele de vacanță pentru sectorul public, considerând că o astfel de măsură ar destabiliza o industrie esențială pentru economia națională. De asemenea, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) a atras atenția asupra efectelor negative ale acestei măsuri, atât din punct de vedere economic, cât și social.