Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: „E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă”

Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC).

• Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%.
• În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene.
• La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat.

Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească.

Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii.

Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi.

Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani.

Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului.

”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii”

Care sunt aceste probleme?

Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani.

Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe.

Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani.

Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești.

Un fel de dublă tarifare.

Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu.

Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă.

Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava

Și credeți că o va menține?

Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă.

Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de la nivelul de 10% cât e acum, tot la 20%, ca să fim la egalitate, în echilibru cu americanii. Și atunci, el (producătorul american – n.r.) se trezește că, de fapt, mașina lui e mai scumpă, pentru că materiile prime sunt mai scumpe. Și este mai scumpă pentru că are și taxe vamale de retorsiune ale Uniunii Europene, ca răspuns la politica ta protecționistă.

Și în final rămâne cu mașina.

Mașina respectivă nu se vinde, exact. El nu mai este competitiv, instant, scad comenzile, firmele americane se vor trezi cu comenzi mult mai puține. Și gândiți-vă că aici discutăm doar pe o singură rută. Dar, după decizie, Statele Unite au stricat toate rutele și toate relațiile sale cu toți partenerii comerciali, caz în care toți vor răspunde similar și practic aruncă în aer toate exporturile Statelor Unite cu restul lumii.

Și cum credeau ei că rezolvă problema deficitului comercial cu restul lumii, problema respectivă se va agrava și mai tare ca urmare a acestor lucruri și va veni la pachet cu șomaj, cel puțin pentru firmele care exportă o parte din producția lor.

Și va veni la pachet cu inflație.

Da. De ce inflație? Pentru că, de exemplu, la produsele cu grad de prelucrare mai mic – să zicem, nu știu, cereale sau paste făinoase -, vii și pui taxă vamală la pastele făinoase din Italia de 20%, în acel moment dispar pastele făinoase de pe piața americană cu proveniență Uniunea Europeană și piața americană va fi văduvită de niște concurenți, niște produse care concurau produsele locale. Și te poți trezi în final că tu, consumator, vei cumpăra dintr-o gamă de paste mai redusă și vei cumpăra niște paste mai scumpe, având în vedere că se vor găsi mai rar.

Adică sunt unele produse pentru care vom vedea penurie în comparație cu cererea, care hai să zicem că nu va crește, dar va rămâne la fel de intensă. Adică da, nu vor mai fi vinuri franțuzești pe piața americană, americanii se vor descurca exclusiv cu vinurile lor, care probabil vor fi mai ieftine, neavând înglobată taxa vamală în ele, dar vor fi mai puține.

Și atunci se vor trezi că, de fapt, vor cumpăra dintr-o cantitate mai mică disponibilă pentru ei, dintr-o gamă mai puțin variată și dintr-o concurență puternică afectată de acest protecționism și acest scut care aparent generează niște efecte pozitive asupra economiei tale.

„România nu va fi afectată în mod direct”

Ce se se va întâmpla în România, care are excedent în balanța comercială cu SUA, dar volumul exporturilor nu este foarte mare?

România nu va fi afectată în mod direct, având în vedere că are un excedent aici și că sumele nu sunt mari. Sumele sunt undeva la 4 miliarde de dolari exporturile noastre în SUA, importurile sunt undeva la 1,5 miliarde de dolari, deci vorbim de un excedent de 2,5 miliarde de dolari.

El nu se va pierde integral, adică vor fi în continuare companii americane care vor prefera să pună în produsele lor aceste subansamble, chiar și așa scumpite cu mai mult decât este cazul. Dar ce se va întâmpla? Se va întâmpla, posibil, un efect de nivel doi, un efect de contagiune.

Noi nu suntem parteneri comercial puternici cu Statele Unite. În general, exporturile noastre sunt concentrate pe Uniunea Europeană în proporție de 80%, cu Statele Unite vedem că avem cam 4% doar din aceste exporturi. Exporturile astea sunt cam la 100 de miliarde de euro în momentul de față.

Dar putem să avem probleme pentru că Germania, Franța, Italia, Spania vor avea niște probleme pe această direcție, și atunci posibil ca anumite comenzi care veneau către noi pentru a pregăti produse de export pe piața americană să aibă niște sincope în perioada următoare.

Ce ar urma?

Acest lucru s-ar putea să fie totuși diminuat de ceea ce numim noi în cărți „efectul de creare și deturnare de comerț”, în sensul că ne putem trezi, de exemplu, ca germanii, care până acum cumpărau mașini americane din import, pentru că apar taxele vamale și la noi de retorsiune, pentru că apar toate aceste probleme, să renunțe să mai cumpere din Statele Unite mașini americane, iar ceea ce se pierde ca vânzări din partea, să zicem, producătorilor germani să fie compensat de o creștere a cererii interne de mașini, din interiorul UE, pentru că se schimbă puțin această structură a comerțului internațional ca urmare a acestor măsuri.

Sigur că vor mai exista și efecte de tipul britanicilor, care cumpărau mașini și se vor reorienta poate pe furnizorii europeni. Adică niște mișcări vor fi și s-ar putea ca ceea ce astăzi există pe ruta cu Statele Unite să fie înlocuit, în bună măsură, de alte rute, iar în final efectul să nu fie atât de complicat pentru economia europeană.

Este greu de prezis în acest moment care va fi situația, care va fi efectul. Cert este că cei mai loviți de așa ceva vor fi americanii. Ei vor fi principalii loviți de acest război comercial. Pentru că, repet, războiul comercial, din păcate, Trump nu l-a gândit foarte bine, l-a aruncat asupra întregii lumi, care contează, evident, în zona asta a comerțului. Și vom vedea, în primul rând, consecințele asupra economiei americane, care se va izola, care va produce mai scump, va produce mai greoi, va inova mai puțin, pentru că dacă îți lipsește competiția internațională, te vei dezvolta într-un ritm mult mai redus.

Gândiți-vă, e ca și cum, de exemplu, vorbesc de un sportiv care nu participă la olimpiadă și la campionate mondiale. Cam asta se întâmplă în momentul de față cu economia americană. Conducătorii de acolo au decis: „Domnule, nouă nu ne place să ne co-concureze sportivii din alte țări. Noi ne limităm la campionatul nostru național, care e frumos și e extraordinar de palpitant”. Asemenea abordării, în final, nu duc la o calitate mai bună a jucătorilor din teren. Dimpotrivă, jucătorii din teren vor juca un fotbal mai prost și mai puțin competitiv.

„Orice situație din aceasta poate fi întoarsă în oportunitate pentru noi”

Spuneați de companiile românești, care ar putea să se reorienteze. Punem vorbi de un fel de efect pozitiv, să zicem, să devină mai inovatoare?

Orice risc, orice situație din aceasta poate fi întoarsă în oportunitate pentru noi. Din păcate, aici avem niște probleme ale noastre, care nu sunt influențate de ceea ce se întâmplă astăzi în Statele Unite. Gândiți-vă că, într-o astfel de situație, tu (statul român – n.r.) ar trebui ca tot mai mult să te îngrijești de companiile tale, să încerci să faci ca ele să înflorească mai mult aici, să le stresezi tu mai puțin cu măsuri fiscale similare.

Or noi astăzi avem în România o grămadă de aberații fiscale care stresează mediul de afaceri mai mult decât este cazul. Și aici poate că aș da acel exemplu care tocmai ce a fost adoptat prin ordonanță de urgență: taxa pe stâlp. Am reîncălzit o aberație fiscală care nu există nicăieri în lume și care evident că e un element de stres pentru mediul de afaceri.

Este un pic mai îndulcit față de cum ne așteptam, dar tot este ceva în plus.

Tot există, este un stres care nu-și are nici rostul, este complet inoportun în acest moment și care sună ca nuca în perete acum. Adică să vii să te bați cu cărămida în piept, să spui ce faci tu pentru economia românească încercată de această situație globală, dar tu pun o taxă pe stâlp, adică pe investițiile care sunt menite să genereze relocare, mai multă valoare adăugată, mai multă tehnologie.

Taxa era introdusă prin lege mai demult, acum au apărut normele. Dar ce s-a întâmplat astăzi, ce spunea domnul premier, este anunțul că vor fi scheme de sprijin. Ne permitem aceste scheme?

Exact. Degeaba dai scheme de sprijin dacă tu gâtui antreprenorii, mai mici sau mai mari, cu aceste aberații fiscale. Sunt în van aceste măsuri de sprijin. Până la urmă, ce poate face Guvernul fără să aibă un impact bugetar? De unde dă Guvernul măsuri de sprijin, că suntem pe un deficit excesiv de nu mai știm de el, nu știm cum să-l rezolvăm. Și mai avem și problema militară pe tapet, adică trebuie să creștem și cheltuielile de apărare.

Într-un astfel de context, totul pare lipsit de suport financiar, orice inițiativă de tipul ăsta. Deci, schemele alea de sprijin sunt apă de ploaie într-un astfel de context. Mai degrabă lucrează la simplificarea mediului fiscal, la simplificarea barierelor interne în ceea ce înseamnă dezvoltarea unei afaceri.

Ce alte măsuri ar putea lua statul?

Dacă vrei să ajuți, cheamă-i, Dumnezeule, pe toți ăia de la Ministerul Afacerilor Externe care taie frunze la câini pe la consulate și ambasadele din țările cu care noi am putea să compensăm această ruptură de fluxuri comerciale și dă-le misiune: Băi, în fiecare săptămână, organizați evenimente cu companii românești, de prezentare, ca ele să fie luate în considerare de parteneri din Marea Britanie, Canada, din Uniunea Europeană mai mult, astfel încât în final să avem exporturi mai consistente, să putem să reușim această reorientare, această înlocuire a situației nefavorabile generate de aceste taxe vamale crescute peste noapte și foarte arbitrar din punctul meu de vedere.

Deci, aici aș vedea un suport semnificativ. Dar nu, nu văd consulate care să se streseze acum să lupte pentru tot ce înseamnă economia privată din România. Mai degrabă, nu știu, ne ocupăm să sărbătorim Paștele, noi avem problemele noastre, de unde luăm mielul, chemăm la Institutul Cultural Român niște colindători și chestii de-astea de-ale noastre și așa imaginea României este extraordinar de bine promovată în spațiul internațional. Nu!

Trebuie să devenim puțin mai serioși, pentru că alte țări asta fac, adică acolo toate aceste structuri sunt gândite să promoveze imaginea de țară a României, și nu doar Carpații, grădina Carpaților și tradițiile. Trebuie să începem să promovăm mediul de afaceri din România. Așa îi ajuți tu pe antreprenori, ajutându-i să participe mai ușor la târguri, la expoziții internaționale, să fie mai vizibili și să organizezi chiar tu evenimente cu tentă economică în consulatele tale din diferite țări care sunt considerate de noi țări cu potențial foarte bun pentru exporturile românești. Noi oricum trebuia să facem treaba asta și fără situația din Statele Unite. Situația din Statele Unite ar trebui să fie cumva un motiv în plus să ne ocupăm de așa ceva mai serios și mai abitir decât am făcut-o până acum.

CITEȘTE ȘI:

Guvernul REACȚIONEAZĂ în „războiul comercial” dintre SUA și UE: „Vom proteja companiile românești”

Care ar putea fi IMPACTUL tarifelor lui Donald Trump asupra companiilor românești și ce măsuri ar trebui luate. Estimările specialiștilor

România a exportat mai mult în SUA decât a importat. Care sunt produsele românești cele mai vândute peste ocean

Trump încearcă să JUSTIFICE taxele vamale generalizate /Economia SUA trebuie să devină „mai puternică” și „mai rezilientă”

Bloomberg: UE a pregătit măsuri de URGENȚĂ pentru protejarea economiei de taxele comerciale impuse de Trump

China îi cere lui Donald Trump să RENUNȚE la taxele vamale imediat și amenință cu contramăsuri

Bursele europene, afectate de anunțul lui Donald Trump privind taxele vamale. Și România are de suferit