Forumul Judecătorilor avertizează că propunerile Guvernului privind vârsta și cuantumul pensiilor ar putea determina un exod masiv din magistratură, afectând grav independența justiției.
Peste 1.000 de magistrați ar putea demisiona din cauza noilor modificări la pensii FOTO: Arhivă
Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) atrage atenția că peste 1.000 de judecători și procurori ar putea ieși „imediat” din sistem, în urma propunerilor Guvernului privind modificarea vârstei și cuantumului pensiilor de serviciu. Magistrații consideră că noile măsuri afectează independența justiției și încalcă încrederea legitimă a celor aflați în activitate.
Un regres pentru justiție
Într-un comunicat transmis joi de Agerpres, Forumul Judecătorilor a subliniat că, în ultimii ani, a semnalat de nenumărate ori autorităților române necesitatea unor reforme reale în justiție, pentru ca aceasta să funcționeze după principiile independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.
„Cu toate acestea, legile justiției adoptate în 2022 au adus un regres inacceptabil. Sistemul judiciar a fost grav afectat în privința pilonilor săi fundamentali. Reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări firești despre rolul său de garant al independenței justiției”, arată AFJR, adăugând că aceste derapaje au afectat încrederea în capacitatea CSM de a apăra toți magistrații în mod egal, „favorizând conformismul și prioritizând aspectele materiale în detrimentul principiilor”.
Forumul Judecătorilor critică și lipsa de reacție a autorităților în fața erorilor legislative din 2022. Potrivit acestora, legile respective au fost adoptate în procedură de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, deși acesta fusese solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Reacție dură la noile propuneri ale Guvernului
În privința propunerilor prezentate de Guvern pe 29 iulie, AFJR recunoaște că este necesară corectarea anumitor dezechilibre fiscale, dar consideră că proiectul ignoră soluții echilibrate și atacă direct statutul magistraților.
„În mod inexplicabil, nu se abordează problema pensiilor deja aflate în plată, stabilite până la 31.12.2023, care depășesc salariile în activitate, ci se modifică din nou condițiile de vechime și vârstă pentru pensionarea viitoare a magistraților. Acest lucru reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a judecătorilor și procurorilor în exercițiu, ceea ce ar putea duce la demisia sau pensionarea imediată a peste 1.000 de magistrați, în special a celor care au apărat sistemul judiciar în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”, avertizează asociația.
Deficit grav de personal și lipsa concursurilor
Totodată, Forumul subliniază că magistrații care aleg pensionarea la vârste reduse provin în special de la instanțele cu un deficit cronic de personal, provocat de peste 1.000 de posturi vacante. Acestea nu sunt ocupate deoarece Guvernul refuză organizarea concursurilor de admitere, invocând lipsa resurselor bugetare, deși AFJR a cerut public, în repetate rânduri, remedierea situației.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie unul previzibil, nu modificat de zeci de ori în doar câțiva ani, în scopuri electorale sau pentru a provoca crize de personal și exodul a mii de magistrați din sistem”, se mai arată în comunicat.
Premierul Ilie Bolojan: „Pensionarea la 65 de ani, nu la 48”
Într-un anunț făcut marți, premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectul legislativ care prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare ar urma să crească de la 25 de ani la 35 de ani.
„Asta înseamnă că un magistrat care intră în sistem de la început ar putea ieși la pensie mai devreme, dar nu la 48 de ani, ci la 58. Pentru fiecare an în care alege să iasă anticipat, va pierde două procente din pensie”, a explicat Bolojan.
Pensii de maximum 70% din salariul net
Premierul a mai precizat că noul proiect limitează valoarea pensiei unui magistrat la 70% din ultimul salariu net, față de actualul sistem, în care pensia este de 80% din salariul brut, o formulă care poate conduce la o pensie mai mare decât salariul.
„Propunerea ține cont de practici europene, unde majoritatea statelor stabilesc pensiile pe baza unui procent din media salariilor nete din ultimii ani. În România, propunem ca pensia să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Nu 80% din brut, cum este acum, ceea ce depășește salariul net”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, calculul efectiv al pensiei s-ar raporta la venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net.