Partidul Național Liberal a decis, sâmbătă, în cadrul Consiliului Național, eliminarea dreptului de vot pentru Organizația de Femei Liberale în Biroul Politic Național, iar schimbarea amenință procesul de reformare al partidului.
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Decizia de a exclude din procesul de vot intern organizația pentru femei și cea pentru tineri vine înaintea votului din Congresul în care Ilie Bolojan ar urma să fie votat în funcția de președinte al partidului, dar și în contextul în care partidul nu a propus nicio femeie pentru noul cabinet guvernamental pe care îl conduce liderul liberal.
Din interiorul PNL, organizație de femei și de tineret au catalogat inițiativa drept o întoarcere în Evul Mediu” și au transmis că decizia oferă „un exemplu perfect despre cum se construiește regresul sub masca modernizării”. Gestul a fost criticat dur chiar și dinspre PSD, prin vocea Victoriei Stoiciu, vicepreședinte al partidului, care a subliniat că decizia va avea efecte politice și a atras atenția că „într-un context în care extremismul politic câștigă teren cu un discurs anti-drepturi și anti-diversitate, partidele pro-europene și democratice ar trebui să fie primele care afirmă răspicat: drepturile femeilor NU sunt negociabile”.
Motivul deciziei nu a fost explicat de formațiunea politică, însă, printre noile reguli impuse de Ilie Bolojan este prevăzută și eliminarea din procesul de vot al organizațiilor care nu și-au achitat contribuțiile prevăzute în statut până în luna anterioară convocării Congresului.
Alina Gorghiu, fostă șefă a PNL, anunță însă schimbarea statutului PNL odată cu Congresul din 12 iulie, în sensul asigurării unei reprezentări echilibrate a femeilor. „După insistențe de ani de zile, am reușit un lucru mare pentru femeile care vor asuma cu îndrăzneală candidaturi de azi înainte: femeile vor avea locul lor pe liste în PNL. Statutul PNL va prevedea cote voluntare pentru femei în Parlament, Guvern și administrație locală”, a transmis senatoarea.
Lipsa de competență a femeilor din PNL, invocată de Ilie Bolojan
Întrebat într-o conferință de presă de ce PNL nu a propus femei pentru conducerea ministerelor, Ilie Bolojan a răspuns: „PNL trebuie să încurajeze ca oamenii performanți, femei sau bărbați, să fie susținuți, să li se creeze culoare. Am încercat să propunem oameni competenți. A fost mai puțin important ceea ce suntem”.
„E o măsură care dă foarte prost, mai ales de la un reformator. Dar PNL-ul, din păcate, merge pe linie relativ conservatoare din acest punct de vedere. De foarte multă vreme, foarte puține femei au fost promovate de acest partid în ultimii 35 de ani. Și nu înțeleg de ce, că PNL, teoretic, a fost unul dintre partidele care au promovat emanciparea femeii. Am avut și o femeie în fruntea PNL, da, să aflăm acum că nu este competentă nici domnia sa, chiar dacă a fost președinte”, subliniază sociologul Gelu Duminică.
Sociologul mai punctează că explicația oferită de liderul interimar al PNL, premierul Ilie Bolojan, este una surprinzătoare, mai ales în contextul în care PNL are sute de femei în organizațiile din țară și din afară: „Ce mă deranjează mai tare nu este faptul că nu sunt femei în Guvern. Însă este pentru prima dată, din câte îmi aduc aminte, când aud o astfel de argumentație – nu am găsit femei în PNL. Doi, de ce i s-a retras dreptul de vot organizației de femei? (…) Total absurd și total ciudat. Femeile sunt mai bine educate decât noi, statictic, decât noi, bărbații. Femeile au votat mai democratic decât bărbații, din nou statistic. Dar femeile sunt cele care trebuie să fie susținute doar atunci când sunt bătute, din păcate. Ciudat, foarte ciudat”.
Marile partide, fără femei în Guvern
În Guvern sunt acum doar două femei în funcția de ministru, Oana Țoiu și Diana Buzoianu, propuse de USR pentru Ministerul de Externe și cel al Mediului. PSD, PNL și UDMR nu au propus o altă femeie pe lista miniștrilor în cadrul negocierilor. Două femei au fost și anterior în cel de-al doilea cabinetul guvernamental condus de Marcel Ciolacu (mai 2025 – iunie 2025) – Natalia Intotero (PSD) și Simona Bucura Oprescu (PSD). În primul cabinet condus de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024) au fost constant 6 femei, chiar și după înlocuirea fostei ministre a Familiei și Tineretului, Gabriela Firea.
Cabinetul condus de fostul premier liberal Nicolae Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023) a avut două femei în funcția de ministru, pe Gabriela Firea și pe Ligia Deca, timp de aproximativ 9 luni.
Cabinetul condus de Florin Cîțu (decembrie 2020 – noiembrie 2021) a avut o singură femeie, pe Raluca Turcan, ca ministru al Muncii, iar cabinetul lui Ludovic Orban (martie 2020 – decembrie 2020) a avut trei femei în funcția de ministru, pe Raluca Turcan, Monica Anisie și Violeta Alexandru.
Legile abandonate în Parlament
În Parlament sunt blocate două inițiative legislative care prevăd introducerea cotelor de gen în listele electorale ale partidelor, ambele depuse în 2022 și blocate din 2023. Unul dintre proiecte prevede respectarea unei reprezentări minime de 33% atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. Proiectul a fost adoptat de Senat în aceeași lună în care a fost depus, mai 2022. De atunci însă a stat blocat la Camera Deputaților, unde a primit la un an distanță, în aprilie 2023, aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică. Inițiatoarea, Simona Maya Teodoroiu, a murit în octombrie 2024.
Cel de-al doilea proiect a fost depus de fosta senatoare Gabriela Firea în octombrie 2022 și prevede respectarea unei cote minime de reprezentare, atât în cazul femeilor, cât și cel al bărbaților, de 30% în privința candidaților formațiunilor politice la alegerile locale. Inițiativa are și semnătura fostului premier și șef PSD, Marcel Ciolacu, dar tot nu a avut mai mult succes, iar acum Gabriela Firea este eurodeputat.
Acum sunt în Legislativ 101 femei, dintr-un total de 464 de parlamentari. 73 sunt în Camera Deputaților și 28 în Senat. PNL, partid care are 72 de membri, a adus 9 femei in Legislativ, iar USR 14 dintre cei 59 de membri. Cel mai mare număr de femei este la PSD, 29, însă aici sunt și cei mai mulți membri, adică 131.
În Parlamentul European, din cei 33 de aleși români, sunt doar 5 femei. PSD are două femei europarlamentar, iar PNL, SOS și AUR au fiecare câte o singură reprezentantă.