Mircea Geoană, candidat independent la președinția României, este cunoscut pentru cariera sa diplomaticǎ și politicǎ, dar și ca urmare a unor controverse publice.
Mircea Geoană. Foto: Inquam
Mircea Dan Geoană, născut pe 14 iulie 1958 la București, a activat în diplomație și politicǎ. Fost președinte al Senatului și candidat la președinția României în 2009, Geoană se prezintă în fața electoratului și în 2024 ca un candidat independent la cea mai înaltă funcție în stat.
Studiile și formarea academică
Mircea Geoană provine dintr-o familie cu o educație solidă, tatăl său fiind general în armata română, iar mama inginer la ITB. A urmat Liceul Sf. Sava din București, continuând studiile la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din București și la Facultatea de Drept din cadrul aceleași universități. După absolvirea acestora, Geoană a obținut un doctorat în economia mondială la Academia de Studii Economice din București, iar mai târziu a urmat cursuri la Ecole Nationale d’Administration din Paris și la Harvard Business School.
Cariera politică
Geoană și-a început cariera politică în cadrul Ministerului de Externe în 1990, unde a urcat rapid în ierarhie. Anterior, a fost angajat al Energomontaj, una dintre cele mai mari companii de construcții din România.
”La momentul Revoluţiei eram în Bucureşti. Îmi aduc aminte, cu o seară înainte să vină coloane de muncitori, am fost pe străzi lăturalnice la bariera de la Intercontinental, după aceea, ca noi toţi, am urmărit evenimentele care s-au derulat. Eram în acel moment inginer la Energomontaj şi în acel moment eram chiar după 5 ani de muncă de când am absolvit Politehnica, adjunct de şef de brigadă la Energomontaj Bucureşti”, a spus Mircea Geoană, într-o dezbatere electorală la Antena 3.
Una dintre controversele care îl privesc se referă la modalitatea în care a intrat in diplomație, declarațiile lui fiind contradictorii. A devenit ambasadorul României la Washington în 1996, la 37 de ani, fiind cel mai tânăr ambasador din istoria diplomatică a țării. A continuat să fie activ în diplomație și, în perioada 2000-2004, a ocupat funcția de ministru de externe în Guvernul Adrian Năstase.
Geoană a fost un membru de frunte al Partidului Social Democrat (PSD), pe care l-a condus din 2005 până în 2010, după ce a învins în competiția internă cu Ion Iliescu. Geoană a fost numit președinte al Senatului în 2008, funcție pe care a ocupat-o până în 2011. În 2009, Geoană a fost candidatul PSD la președinția României, ajungând în turul al doilea, dar pierzând în fața lui Traian Băsescu.
În 2015, a fondat Partidul Social Românesc (PSRO), o mișcare care propunea o reformă a clasei politice și un nou proiect de țară, formațiune care a eșuat. Ulterior, Geoanǎ a fost numit secretar general adjunct al NATO.
Controversele și conflictele interne
Din jurul lui Mircea Geoană nu au lipsit controversele. În timpul campaniei din 2009, Geoană a fost acuzat de opoziție că a efectuat o vizită privată la Moscova, într-un context de tensiuni geopolitice, ceea ce a stârnit speculații legate de relațiile sale cu Federația Rusă. Tot în 2009, Mircea Geoanǎ a pierdut alegerile prezidențiale după o vizitǎ nocturnǎ la Sorin Ovidiu Vîntu, un controversat mogul la acel moment, condamnat ulterior în mai multe dosare. La închiderea urnelor, Geoanǎ nu a așteptat numărarea voturilor și și-a anunțat victoria, ramanand celebra fraza „Mihaela, dragostea mea!”. Dimineața, numărătoarea oficială l-a dat câștigător pe Traian Bǎsescu, rezultat confirmat de CCR.
În 2010, a fost sancționat de PSD pentru afirmații considerate critice la adresa conducerii partidului, iar în 2011 a fost exclus din partid din cauza unor dispute interne și a declarațiilor privind o eventuală candidatură independentă la președinție. Conflictul cu PSD a fost agravat și de relațiile sale cu alți lideri ai partidului, precum Victor Ponta. În ciuda acestora, Geoană a revenit în PSD în 2012, având o nouă încercare de a se reconcilia cu formațiunea politică, dar fără a mai recăpăta influența de altădată.
Una dintre cele mai mediatizate controverse a fost legată de vila RA-APPS în care a locuit, ceea ce a generat critici din partea presei și a opoziției, având în vedere că instituția era destinată funcționarilor publici cu funcții de conducere.
Dupǎ anunțul candidaturii ca independent la președinția României, o investigație de presa a arătat ca un apropiat al lui Mircea Geoanǎ ar fi avut afaceri cu afaceriști ruși. Totodatǎ, fostul adjunct NATO s-ar fi aflat în legătură cu Tal Hanan, prezentat în spațiul public drept șef al unei divizii de hackeri, potrivit unor informații publicate de Elena Lasconi, contracandidat al lui Geoanǎ.