Sociologul Daniel Sandu remarcă faptul că partidele par mai puțin importante ca oricând în bătălia pentru prezidențiale. Dovadă faptul că, spre deosebire de alte dăți, candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă la BSDA 2024. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare de la finalul acestui an, iar bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.
Cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, sociologul Daniel Sandu vorbește despre această realitate și consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. E vorba de un minim istoric, cel puțin pentru PNL.
Candidații PSD și PNL au împreună doar 40%
„Din ce văd eu în anumite sondaje, partidele sunt aparent mai puțin importante decât oricând în ultimii ani. E o dinamică aparte. Dacă ne uităm la alegerile prezidențiale din ultimii 30 de ani, candidații partidelor principale, indiferent că au fost PSD și PNL sau PSD și PD în trecut, PSD și CDR sau ce alte forțe majore de opoziție existau, luau împreună până la 60-70% din scorul la alegerile prezidențiale. Vorbim de candidații celor două partide majore la postul de președinte. În momentul de față, PSD și PNL iau împreună probabil vreo 40%, dacă nu mai puțin de atât”, spune expertul.
Daniel Sandu consideră că este vorba despre o premieră în istoria post decembristă a României. Cuvântul de ordine pentru aceste alegeri va fi de acum impredictibilitate.
„Deci este o reorganizare a blocurilor politice care face lucrurile foarte impredictibile. Și sunt cu atât mai impredictibile în momentul în care ai patru candidați, cel puțin, care sunt la distanță mică unul de altul. Bătaia pentru locul doi se dă în vreo 7-8 procente, probabil câteva zeci de mii de voturi ar putea face diferența. Și acolo, în momentul în care vorbești despre marje atât de mici, este foarte greu să mai faci o formă de predicție pentru ce se va întâmpla pe viitor”, adaugă el.
Ciolacu vs Geoană și Ciucă
Premierul Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.
„Ciolacu, dacă nu va face pe final greșeli foarte mari, are prima șansă să intre în turul 2. Și cine va intra cu el în turul 2 va trebui să reușească într-un fel sau altul să-l demonizeze. Dar cine intră în turul 2, acolo va fi marea bătălie”, mai spune sociologul.
Într-o confruntare cu fostul său coleg de coaliție, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu ar porni cu un ușor plus. Nu decisiv, însă. În schimb, premierul are toate motivele să se teamă mai mult de Mircea Geoană.
„Dacă ne referim la Marcel Ciolacu, față de Nicolae Ciucă, nu mi se pare că are puncte slabe foarte importante, foarte semnificative. Față de Mircea Geoană, de exemplu, este bucata asta de experiență internațională, de capacitate de a vorbi mai multe limbi străine, experiența diplomatică, rafinamentul ăsta pe care te-ai aștepta cumva să îl aibă un șef de stat”, spune el.
Pe de altă parte, Mircea Geoană, pe lângă problemele din ultimul scandal de presă, a rămas cu imaginea unui fost lider PSD. Iar acest lucru s-ar putea să nu-i fie de folos.
„Geoană este văzut în mare parte ca o formă de PSD light, deci din punctul acesta de vedere ar fi și el destul de asociat cu imaginea pe care o are PSD”, adaugă expertul.
Simion, periculos de imprevizibil
Daniel Sandu avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă.
„În calcule intră și candidați precum Simion. Trebuie pus la socoteală, el e cel mai bun exemplu de candidat care reprezintă opoziția. Reprezintă acest bloc care nu a participat la guvernare în ultimii ani și deci ar putea să capitalizeze pe fondul nemulțumirii față de ce s-a întâmplat. Deci spre el s-ar putea îndrepta mulți dintre cei nemulțumiți. România mi se pare că este o societate care în momentul de față este copleșită de toate lucrurile care se întâmplă, considerentele politice, considerentele militare, considerentele economice”, explică Sandu.
Sociologul Daniel Sandu. FOTO: Arhivă personală
Pe de altă parte, deși Klaus Iohannis este unul dintre cei mai puțini populari președinți, cel puțin pe final de mandat, PNL nu este evident dacă va fi nevoit să deconteze nereușitele liderului său.
„În România, important este ce face primul ministru. Și chiar dacă nu sunt teribil de încântat de ce a făcut guvernul PSD-PNL, mi se pare că, de cele mai multe ori, nu au guvernat cu mult mai prost decât m-aș fi așteptat. Chiar au ținut lucrurile pe o linie de plutire. În derivă, dar nu într-o derivă ieșit din comun de rea. Nu spun că au guvernat bine, dar nu au guvernat mai prost decât m-aș fi așteptat”, mai spune Sandu.
Elena Lasconi e „marea șansă de reabilitare a USR”
USR ar avea mare șansă să facă uitat scorul lamentabil de la alegerile anterioare, când Cătălin Drulă a plătit cu scaunul. Elena Lasconi poate fi cu adevărat o soluție, crede Daniel Sandu.
„Sincer, România are acest avantaj sau această oportunitate de a avea două partide anti-establishment, cu USR pe lângă dreapta radicală. Spre deosebire de alte state, România are un debușeu lateral față de votul pentru AUR sau pentru partidele radicale. Și sper, sincer, ca USR să găsească o modalitate prin care să transmită acest mesaj. Acolo au șansa să se dezvolte într-un mod în care n-au reușit să se dezvolte în trecut”, adaugă expertul.
Pentru a performa, USR pare să-și fi găsit în sfârșit o locomotivă. Elena Lasconi ar putea fi marea surpriză pentru cei care încă mai vor să creadă în USR, în pofida nenumăratelor dezamăgiri de care au avut parte.
„Problema cea mai mare la USR în momentul de față este profunzimea de cadre, dar mi se pare că fac o treabă foarte bună și încurajatoare, iar schimbarea candidatului cred că s-ar putea să-i ajute. Dar pentru asta e vital ca 1. Elena Laspani să reușească să obțină un scor peste partid, iar partidul să ia un scor cel puțin la fel de mare ca cel de acum patru ani. Și cred că e fezabil. Cred că motivul pentru care au avut un scor catastrofal la alegerile anterioare e legat mai degrabă de comasare și de faptul că ei nu aveau candidați în multe județe. Acolo unde USR a avut candidați importanți, au avut scoruri foarte bune. În locurile în care nu au existat candidați convingători la primării, în orașe mari, au clacat. Dar alegerile parlamentare se poartă pe coordonate diferite”, arată Sandu.
În schimb, PNL nu pare foarte convingător. Liberalii nu arată prea bine în sondaje, iar spre deosebire de PSD nu dau dovadă de unitate în jurul liderului Nicolae Ciucă. Dacă Marian Ciolacu nu are niciun contestatar, Ciucă a fost contestat de mai mulți oameni importanți din PNL, dar a rămas în picioare și e pregătit să se lupte pentru fotoliul de la Cotroceni. Cu ce șanse, rămâne de văzut.
„PNL, mi se pare că în momentul de față este un partid care e într-o formă de conflict intern în care probabil încă domină cei care susțin continuarea coaliției cu PSD. Dar există și această parte care se împotrivește și probabil pe viitor, mai ales după alegerile prezidențiale mă aștept să capete mai multă putere”, adaugă expertul. Cel mai probabil, după alegeri vom avea aceeași coaliție. Nu însă 100%. „Dacă va fi să câștige Ciolacu, cel mai probabil vom avea în continuare această coaliție la guvernare între PSD și PNL. Dacă câștigă altcineva, posibil să nu”, susține el.
AUR pare un partid care nu mai are de unde să crească, spune Daniel Sandu. Problemele interne și fragmentarea din ultimii ani fac ca această formațiune politică să-și fi atins limitele. Iar faptul că AUR și SOS, partidul lui Șoșoacă, nu se află în cele mai bune relații, nu anunță o surpriză la alegeri.
„Despre AUR nu știu sincer ce să spun. Mi se pare că își fac treaba de partid de dreapta radicală relativ bine. Organizează niște chestii prin care reușesc să-și comunice ideile și mesajele astea în care spun că ei nu au guvernat și că ei sunt mai competenți. Probabil că avem noi noroc că nu se înțeleg între ei, că s-au spart în atât de multe direcții, că Simion și Șoșoacă nu colaborează. După părerea mea, nu au șanse majore să obțină 20% din vot, nici măcar odată cu respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă”, încheie Daniel Sandu.