Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000

0
14
prosumatorii-din-romania-au-ajuns-la-o-putere-de-peste-2300-mw,-cat-3,3-reactoare-nucleare-de-la-cernavoda-numarul-lor-se-apropie-de-200.000
Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000

Puterea electrică instalată totală a prosumatorilor din România a crescut într-un ritm galopant și a ajuns să echivaleze cu capacitatea a 3,3 reactoare nucleare de la Cernavodă, conform celor mai recente date, peste estimări, ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul lunii noiembrie. Cele două unități ale centralei generează aprooximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.

Cu o lună înainte de finalul anului 2024, puterea electrică instalată a prosumatorilor racordați la reţelele de energie electrică ale operatorilor de distribuţie era de aproape 6,4 ori mai mare decât în aceeași zi cu doi ani mai devreme și de 1,6 ori mai mare decât în anul precedent.

Mai concret, aceasta a ajuns la 2.336,96 MW, echivalentul a 3,3 reactoare nucleare de la Cernavodă.

Centrala de la Cernavodă, de sub umbrela Societății Naționale Nuclearelectrica, asigură funcționarea în siguranță a Unităților nucleare 1 și 2, fiecare cu o capacitate instalată de producție de 700 MWh. Cele două reactoare de la Cernavodă produc aproximativ 1.400 MW, asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României.

Creștere galopantă

Pe 30 noiembrie 2022, puterea instalată a prosumatorilor era de doar 363 MW (cât o jumătate de reactor), iar într-un an, la 30 noiembrie 2023, crescuse la 1.388 MW (cât aproape două reactoare).

Și numărul prosumatorilor a avut o creștere abruptă: de la 35.552, câți erau la 30 noiembrie 2022, a crescut de trei ori, ajungând la 107.001, la 30 noiembrie 2023. La aceștia s-au adăugat alți aproximativ 90.000, ajungând la 194.903 la 30 noiembrie 2024.

Județele cu cei mai mulți prosumatori sunt Ilfov, cu 13.156, urmat de Timiș, cu 9.510, și Bihor, cu 7.969 de prosumatori.

La polul opus sunt Brăila, cu 2.0335 prosumatori, Tulcea, cu 2.113 prosumatori, și Covasna, cu 2.332 prosumatori.

În București erau 5.260 de prosumatori, cu o putere instalată de 90,48 MW.

Ce este un prosumator

Potrivit Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, prosumatorul este „clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv care poate deconta energia electrică produsă și livrată cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale acestora, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”.

Potrivit articolul 73^1 din lege, prosumatorii care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceștia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE.

Prosumatorii deja activi au scăpat de obligația de stocare, la finalul anului trecut, după ce proiectul de lege care stipula acestă obligație a trecut de votul Camerei Deputaților, for decizional, unde a ajuns iar după ce a fost trimis de șeful statului înapoi în Parlament pentru reexeaminare. Aici a ajuns forma adoptată de senatori, după ce prevederea a fost eliminată, prin votul dat în unanimitate. Proiectul reexaminat a fost trimis la promulgare pe 18 decembrie, a fost promulgat prin Decret nr. 1629/20.12.2024 și a devenit Legea nr. 316/20.12.2024.

Traseul legislativ

Proiectul fusese înregistrat din nou în dezbaterea Camerei Deputaților pe 1 octombrie, după ce prevederea a fost eliminată, prin votul dat în unanimitate de senatori.

Plenul Senatului a votat, pe 23 septembrie, cu 105 de voturi eliminarea prevederii cu caracter retroactiv care ar fi obligat prosumatorii existenți să-și instaleze capacități de stocare a energiei.

Aceasta era una dintre obiecțiile șefului statului, care a retrimis proiectul în Parlament, în luna iulie, în cadrul controlului de legalitate anterior promulgării.

Potrivit președintelui, noile prevederi propuse ale legii, deși necesare pe fond, sunt inoportune și inaplicabile în forma în care sunt reglementate.

„Încurajez Parlamentul să identifice acele soluții legislative care să reducă povara unor costuri suplimentare prea mari pentru prosumatori privind achiziționarea de capacități de stocare a energiei electrice. Totodată, pot fi incluse în legislație și prevederi complementare, precum instituirea de programe de sprijin pentru prosumatorii existenți sau de măsuri care țin de managementul întregului sistem energetic, astfel încât efortul privind creșterea capacităților de producere și stocare a energiei electrice verzi să nu cadă preponderent pe umerii oamenilor”, se arăta în declarația publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Citiți și:

Klaus Iohannis retrimite în Parlament legea care prevede obligația de stocare a energiei produse din resurse regenerabile. Declarația președintelui

Românii care vor bani pentru panouri sunt obligați să cumpere și instalații de stocare. Cu cât va crește finanțarea prin Casa verde fotovoltaice

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …

vezi toate articolele

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.