Războiul hibrid de la graniță. Cum s-a transformat un punct de control al UE într-o zonă militarizată

0
2
razboiul-hibrid-de-la-granita.-cum-s-a-transformat-un-punct-de-control-al-ue-intr-o-zona-militarizata
Războiul hibrid de la graniță. Cum s-a transformat un punct de control al UE într-o zonă militarizată

Un gard de cinci metri și jumătate înălțime îmbrăcat în sârmă ghimpată nu a fost construit pentru a ține departe o armată invadatoare, ci oamenii disperați să ajungă în Europa. Cândva un punct de control granița Poloniei cu Belarus este acum o zonă militarizată: o expresie a poziției din ce în ce mai dure a UE față de migranții fără acte. Dar tot aici se află bariere antitanc, întrucât guvernul polonez testează Scutul Estic, un sistem de fortificații, șanțuri și apărări menit să protejeze împotriva agresiunii ruse, relatează The Guardian.

Zona tampon a fost reintrodusă după ce un soldat a fost înjunghiat FOTO Jennifer Rankin/The Guardian

Frontiera de est a Poloniei este acum patrulată de 6.000 de soldați și 2.200 de grăniceri și polițiști.

Gardul cu o lungime de 186 km a fost construit după ce dictatorul Belarusului, Alexander Lukașenko, a început să atragă migranți din Orientul Mijlociu și Africa în țară în 2021 și să-i transporte la granița poloneză. Polonia spune că este supusă unui atac sub forma unui„război hibrid” din partea vecinului său estic, răspunsul lui Lukașenko la sancțiunile UE impuse Belarusului din cauza reprimării protestelor în masă împotriva guvernării sale.

Poliția de frontieră din Podlaski, responsabilă pentru paza frontierei Poloniei cu Belarus, a raportat 29.707 traversări în 2024, un număr ce depășește trecerile  din anii precedenți.

The Guardian a avut acces la o secțiune păzită a frontierei. De-a lungul acesteia se află o zonă tampon ce se întinde pe 38 de mile, care a fost reintrodusă de guvernul de centru-dreapta al lui Donald Tusk în iunie. Oficialii spun că zona restricționată îi împiedică pe traficanții de persoane să aducă migranți la graniță după care să-i conducă în alte țări din UE.

La fața locului, totul arată în ordine – de la jucăriile din pătuțurile din centrul de înregistrare a străinilor, care era gol, până la fișierele care detaliază cererile de azil (2.685 în 2024 la acel centru, comparativ cu 16.900 în Polonia).

Migranții relatează însă o altă poveste. Dahir, un băiat de 17 ani originar din Somalia, le-a spus lucrătorilor umanitari polonezi că a fost împușcat cu gloanțe de cauciuc de grănicerii polonezi în timp ce încerca să treacă granița în octombrie anul trecut. El și un alt tovarăș de călătorie au fost bătuți și loviti cu piciorul, în timp ce un câine a fost pus pe un al treilea bărbat sirian, a spus el.

Dahir a spus că grupul a fost percheziționat și li s-au confiscat și distrus telefoanele și pantofi, înainte de a fi forțat să treacă înapoi în Belarus într-o zonă mlăștinoasă.

El a spus că a fost respins de șapte ori la granița dintre Polonia și Belarus și de două ori la granița cu Letonia.

Mărturia lui Dahir este relatată într-un raport al ONG-ului We Are Monitoring, care descrie astfel de împingeri înapoi drept „o practică zilnică a grănicerilor polonezi”.

Potrivit raportului, aceștia îi încătușează, îi bat, îi urmăres cu câini, îi stropesc spray cu piper, le confiscă hainele și pantofi după percheziții și îi împing îanpoi peste graniță.

„Pentru guvernul nostru, prioritatea absolută este protecția frontierei noastre și securitatea teritoriului nostru”, a spus Maciej Duszczyk, subsecretar de stat la Ministerul de Interne al Poloniei, subliniind în același timp „fața umanitară” a operațiunii în raport cu persoanele care încearcă să intre în țară, precum prezența echipelor de căutare și salvare.

Potrivit acestui oficial, migranții nu au dorit să solicite azil în Polonia, preferind să întreprindă o nouă traversare clandestină. Conform regulilor UE, un solicitant de azil trebuie să solicite protecție în prima țară în care sosește. „Nu vor să rămână în Polonia. Vor să se alăture familiilor sau angajatorilor din diferite țări”, a adăugat viceministrul.

„Trebuie să avem încredere în polițiștii de frontieră și în soldați. Ei isi fac treaba cat mai bine. Dar este o situație foarte dificilă”, a subliniat el.

O politică mai dură față de migrație

Uriel Mazzoli, șeful misiunii Medicilor fără frontiere din Polonia, a catalogat afirmația privind întoarcerile voluntare ca fiind „ foarte inexactă”, adăugând că majoritatea se temeau”să fie returnați în Belarus. MSF a tratat 442 de persoane în mai bine de doi ani. Grupul umanitar se confruntă cu trei tipuri de răni: atacuri fizice directe, cum ar fi răni de la gloanțe de cauciuc și mușcături de câine; răni cauzate de gard, cum ar fi căderi sau tăieturi de la sârmă ghimpată, respectiv afecțiuni cauzate de mediul extrem, precum hipotermia, degerăturile, bolile gastrointestinale și deshidratarea.

Mazzoli a spus că s-a creat „o manipulare a narațiunii războiului hibrid pentru a justifica suspendarea drepturilor fundamentale ale omului”. Guvernul polonez prezentat situația ca și cum cei care fug de război ar fi amenințări, or „Nu sunt soldați, nu sunt arme, sunt oameni”.

Grupurile de refugiați au fost dezamăgite de guvernul lui Tusk, care a pus capăt guvernării de opt ani a partidului naționalist Lege și Justiție (PiS). Din opoziție, Tusk a acuzat PiS că vrea „să ne dezbare de umanitatea noastră”. În funcție, el a adăugat o notă mai aspră, descriind migrația ca „o chestiune de supraviețuire a civilizației noastre occidentale”.

Guvernul Tusk a adoptat o lege care permite forțelor de securitate să folosească cu impunitate arme letale atunci când se confruntă cu o amenințare și a propus suspendarea temporară a dreptului la azil.

Zona tampon a fost reintrodusă în iunie anul trecut, după ce un tânăr soldat a fost înjunghiat mortal de un bărbat care încerca să treacă granița , moarte deplânsă în toată Polonia. „Și-a dat viața pentru noi, pentru patria noastră”, a spus președintele, Andrzej Duda, care a participat la înmormântare.

Andrzej Stasiulewicz, comandantul adjunct al diviziei de grăniceri Podlaski, a declarat că paznicii se confruntă cu „agresiune puternică” din partea persoanelor care încearcă să intre în Polonia. El a prezentat un clip video despre care spune că arate 80 de persoane în timp ce încearcă să treacă granița, aproape toate înarmate cu bâte sau bucăți de lemn. Un alt videoclip ar surprinde 240 de persoane ce încearcă să intre cu forța. Călătoriile au fost „organizate în fiecare etapă de către Belarus”, a spus el.

Potrivit guvernului polonez, migranții care au încercat să treacă granița în 2024 au venit din 51 de țări, cei  mai mulți mai mare număr din Etiopia, Eritreea, Somalia și Siria.