Anularea alegerilor prezidențiale din România a fost un șoc pentru întreaga Uniune Europeană, un moment fără precedent în istoria democratică a continentului. Potrivit La Repubblica, scrutinul a fost întrerupt chiar înainte de turul al doilea, din cauza unor presupuse interferențe ale unei puteri externe. Această decizie a fost luată de Curtea Constituțională a României pentru a asigura „echitatea și legalitatea procesului electoral”, în condițiile în care milioane de români din diaspora deja își exprimaseră votul.
Curtea Constituțională a Romniei/ FOTO: Arhiva
Motivul principal al acestei anomalii legale este surpriza provocată de ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu, un candidat care a obținut 22,9% din voturi în primul tur, printr-o mobilizare masivă pe platforma chineză TikTok, mobilizată și finanțată de Moscova. Jurnaliștii italieni subliniază impactul geopolitic al acestei crize, având în vedere contextul actual marcat de războiul din Ucraina, care a readus în prim-plan influența Kremlinului în regiunile vecine.
La Repubblica plasează această criză într-un context istoric relevant pentru România, amintind cum țara a reușit, cu sacrificii enorme, să se elibereze de sub dictatura sovietică a lui Ceaușescu în 1989. Acum, în fața unui alt tip de amenințare, România se află din nou într-un moment de cumpănă, iar NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut o investigație amănunțită a situației.
Situația politică se complică și mai mult în fața reacțiilor unor candidați, precum Elena Lasconi, care ar fi trebuit să se califice pentru turul al doilea, dar care a acuzat instituțiile că „au călcat în picioare democrația”, adoptând o retorică de tip „lovitură de stat”. Astfel, La Repubblica avertizează că România riscă să intre într-o perioadă de incertitudine extremă.
Cu un premier demisionar, un președinte care își încheie mandatul pe 21 decembrie și cu noi alegeri programate abia pentru martie, țara se află într-un „vid de putere fără precedent”. Deși președintele Iohannis a promis că va rămâne în funcție până la alegerea succesorului său și a asigurat că „România va rămâne o țară solidă și stabilă”, La Repubblica subliniază că instabilitatea politică ar putea avea efecte negative semnificative, nu doar asupra țării, ci și asupra întregii Europe.
Curtea Constituţională a României a anulat recentele alegeri prezidenţiale şi a ordonat repetarea acestora, în urma unor acuzaţii şi dovezi ale unei posibile interferenţe ruseşti. Aceasta este o decizie şoc a Curţii Constituţionale a României, dar vine după două săptămâni de tensiune politică ridicată aici. Toate previziunile, orice certitudine, au zburat pe fereastră. Până acum, străzile din Bucureşti sunt calme, oamenii asimilând vestea, relatează de la Bucureşti jurnalista Sarah Rainsford, coresponenta BBC pentru Europa de Est.
Anularea întregului scrutin prezidenţial este o soluţie îndrăzneaţă, dar vine după o altă mişcare fără precedent, când preşedintele în exerciţiu a ordonat ca documente ale serviciilor de informaţii să fie declasificate şi făcute publice, menţionează reporterul BBC.
Un document care vorbeşte despre o campanie masivă online pentru a influenţa votul în favoarea politicianului marginal Călin Georgescu acuza un „actor sponsorizat de stat”. Un altul, privind încercările de piratare a site-urilor electorale, vorbea despre legături cu site-uri de criminalitate informatică din Rusia. Un al treilea dosar spune că Rusia este angajată într-un război hibrid aici.
„Românii au unit punctele şi dau vina pe Moscova. Asta aduce amintiri negre pentru mulţi oameni. La un miting de joi seara, în faţa universităţii, am întâlnit oameni care îşi aminteau de anii în care au trăit sub dictatura comunistă şi erau cu adevărat speriaţi că Rusia de astăzi ar putea să se amestece aici. Într-o librărie, o scriitoare de cărţi pentru copii mi-a spus că ar părăsi ţara imediat dacă ar exista vreun semn că România se îndepărtează de calea sa europeană, devenind mai puţin liberă”, relatează reporterul BBC.