România riscă să piardă banii din PNRR. Ciolacu, discuții tete-a-tete cu Ursula von der Leyen

0
2
romania-risca-sa-piarda-banii-din-pnrr.-ciolacu,-discutii-tete-a-tete-cu-ursula-von-der-leyen
România riscă să piardă banii din PNRR. Ciolacu, discuții tete-a-tete cu Ursula von der Leyen

Marcel Ciolacu merge, vineri, 21 ferbuarie, într-o vizită de lucru la Bruxelles. Șeful executivului român va avea și o discuție tete-a-tete cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vizita vine pe fondul unor întârzieri și blocaje în privința cererilor de plată din PNRR. 

Discuțiile vizează și o renegociere a PNRR FOTO Facebook / Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu merge vineri, 21 februarie, la Bruxelles, unde va avea o întrevedere tete-a-tete cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. 

Potrivit informațiilor „Adevărul”, discuțiile vor face referire inclusiv la o renegociere PNRR, dar și la situația de securitate, în contextul internațional actual. 

FACIAS a avertizat anterior într-un comunicat de presă că „fondurile europene alocate pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt blocate, iar accesarea lor este întârziată din cauza eșecului autorităților de a respecta angajamentele asumate”.

Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 3, iar cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, nu a fost încă transmisă. 

Alte 4,04 miliarde de euro, aferente cererii de plată nr. 5, sunt în pericol, potrivit sursei citate, în contextul în care cererea trebuie transmisă Comisiei Europene până în martie 2025.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna a semnalat că există unele întârzieri în ceea ce priveşte PNRR şi că sunt ministere care riscă să piardă bani din cauza perioadei fără performanţă.

Domnul prim-ministru a stabilit ca în următoarele două săptămâni fiecare minister să vină cu o analiză foarte detaliată, o asumare pentru proiectele care pot fi finalizate, o renunţare la anumite proiecte, pentru ca banii să încercăm să-i redistribuim către domenii care merg bine. Ce bine ar fi dacă Ministerul Transporturilor, de exemplu, ar primi sume suplimentare, pentru că acolo lucrurile merg foarte bine pe construcţia de autostrăzi, dar merg mai puţin bine pe partea de cale ferată„, a punctat ministrul de Finanţe.

El a subliniat că la companiile din sectorul energetic lucrurile sunt mai complicate şi ministrul de resort, Sebastian Burduja, ar trebui să găsească soluţia pentru închiderea acestui jalon din PNRR.

„Acolo domnul ministru (al energiei, Sebnastian Burduja – n. red.) ar trebui să găsească soluţia ca să închidă acel jalon. Acolo lucrurile sunt un pic mai complicate, dar, pe partea asta de numiri de membri în consilii de administraţie, încercăm să obţinem o abordare mai flexibilă, pentru a ajuta autorităţile locale. Pentru că ei au companii pentru gestionarea parcurilor, au companie de apă, au companie de deszăpezire, au companii fel de fel (…) Dar, per ansamblu, într-adevăr, da, Ministerul Energiei trebuie să închidă jalonul acela cu companiile mari şi să vadă cum numeşte persoanele în consiliile de administraţie. AMEPIP trebuie operaţionalizat după un concurs şi reforma finalizată, făcută conform angajamentului”, a precizat ministrul Finanţelor.