Autoritățile europene anunță „eforturi revoluționare” pentru planul de apărare al UE. Vicepreședinții români ai Parlamentului European atrag atenția că fără un plan bine pus la punct, România poate pierde de două ori: banii din proiectele de coeziune neaccesați, dar și fondurile pentru înarmare.
Autoritățile europene anunță măsuri extraordinare pentru planurile de apărare. FOTO: Shutterstock
Pe lângă planul ReArm Europe, prezentat la începutul lunii martie, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și care prevedea o strategie de înarmare a Uniunii Europene (UE) în valoare de 800 de miliarde de euro, autoritățile europene mai pregătesc o asa-numită „Carte albă” privind viitorul apărării europene.
ReArm Europe „pune pe masă” împrumuturi cu dobânzi foarte mici în valoare de 150 de miliarde de euro pentru țările care doresc să investească în apărare. „Acest plan – a spus von der Leyen – va permite statelor membre UE să își majoreze semnificativ cheltuielile de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv”, le-a declarat ea marți reporterilor.
Cartea albă privind viitorul apărării europene, care va fi făcut public săptămâna viitoare, ar trebui să prezinte propuneri concrete Consiliului European pentru a permite „eforturi cu adevărat revoluționare” și acțiuni „similare celor utilizate în perioade de război”.
Într-o rezoluție adoptată miercuri, Parlamentul solicită UE să acționeze urgent și să își asigure propria securitate. Acest lucru va însemna, potrivit eurodeputaților, consolidarea relațiilor cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune și reducerea puternică a dependenței sale de țările din afara UE.
La fel ca la orice proiect european de finanțare, țările care vor avea o strategie bine pusă la punct și vor acționa repede, vor reuși să obțină fonduri substanțiale.
Mai ales în contextul în care o mare parte dintre sumele din care va fi compus acest fond de apărare sunt fonduri europene pe care țările membre nu au reușit să-i atragă, cum ar fi fondurile europene.
„Adevărul” a discutat cu cei doi vicepreședinți români ai Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu și independentul Nicu Ștefănuță despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă România în contextul acestor strategii de apărare european.
Negrescu: „România trebuie să fixeze ca țintă minim 20 de miliarde de euro”
„Lumea se schimbă dramatic. Mai rapid ca niciodată. Și trebuie să învățăm să ne adaptăm. Unul dintre răspunsurile oferit de Europa a fost să creeze și să dezvolte această politică de apărare comună, cu investiții suplimentare în armare și în dezvoltarea industriei militare europene. Comisia Europeană a prezentat un plan de aproximativ 800 de miliarde de euro, o parte din bani presupune doar realocări financiare. Dar avem o sumă care presupune noi fonduri europene”, a susținut vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Este vorba despre un plan de 150 de miliarde de euro pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte în lunile care urmează. Este posibil ca finanțarea să provină printr-un nou împrumut european.
„România trebuie să se lupte pentru a accesa cât mai mulți bani din aceste fonduri europene, pentru că doar așa vom avea capacitatea de a investi în această industrie militară, în contextul în care avem un buget pus în dificultate. România trebuie să fixeze ca țintă, în opinia mea, să acceseze minim 20 de miliarde de euro din acești bani”, a explicat social-democratul.
Prima negociere în acest sens va fi privind formula de calcul.
„Trebuie ca formula de calcul să includă gradul de risc la care sunt supuse statele membre. Adică proximitatea de zona de conflict. România are cea mai mare frontieră cu Ucraina. Am depus eforturi deosebite în zonă. Marea Neagră, de asemenea, reprezintă o zonă tampon cu Federația Rusă și, în consecință, ar trebui să beneficiem cel puțin de 20 de miliarde de euro dintr-o distribuție națională sau posibilitatea de a participa la proiecte comune în valoare totală de 20 de miliarde de euro”, a arătat parlamentarul.
Negrescu este de părere că trebuie să investim aceste sume în dezvoltarea industriei, deoarece dacă investim în industrie, avem o capacitate pe termen lung. Dacă doar achiziționăm echipamente, nu înseamnă că vom avea bani ceea ce ne trebuie pe termen lung.
„Și în sensul acesta trebuie să lucrăm și cu mediul privat, dar și cu companiile de resort. Trebuie să avem un plan pe toate palierele, de la resursa umană, deficitară în România, avem fabrici unde se lucrează cu pensionarii în prezent, până la tehnologie militară, avem, de exemplu, drone românești, ar fi bine să investim în această tehnologie, până la alte fabrici care presupun atât crearea de echipamente, cât și zona de reparații, dar și zona de servicii”, arată el.
România, de exemplu, pregătește astăzi piloți pentru avioane de ultimă generație, modernizează sau repară echipament militar care e folosit în conflictul din Ucraina.
„Vom începe să producem pulberi, de exemplu, sau alte echipamente militare necesare la nivelul NATO. Deci aici trebuie să gândim acest lucru”, a concluzionat el.
Trei luni pentru a face un plan clar
Negrescu a susținut că România are la dispoziție trei luni pentru a face o listă de proiecte și un plan clar.
„Estimez că după summit-ul NATO o să intrăm într-o linie dreaptă în negocierea acestor fonduri și acestor planuri de apărare. Nu trebuie să ne aflăm în situația PNRR , pe care îl consider eșec al României să facem pe repede înainte un plan care nu este viabil, dar trebuie un plan serios, viabil, și sper că autoritățile de la București să înceapă aceste consultări informale, dar și cele publice, pentru a avea cel mai bun plan național de apărare cu finanțare europeană”, a susținut social-democratul.
Negrescu a început deja demersuri în acest sens cu patronatele din domeniul la Bruxelles pentru a se informa.
„Am discutat cu Banca Europeană de Investiții și în curând Banca va face o sesiune de informare la București despre aceste oportunități de finanțare. Lucrăm aici la nivelul Parlamentului European, dar e important ce face România, guvernul de la București, dar și președintele interimar”.
Ștefănuță: se vor lua bani de la coeziune
Nicu Ștefănuță, independentul care a ajuns vicepreședinte al Parlamentului European, susține că în ciuda faptului că România a început să atragă investiții în zona de apărare, de exemplu o fabrică a companiei Rheinmetall din Germania, nu prea are fabrici care să poată să acceseze sume mari din planul ReArm Europe.
„În acest context, putem să ne gândim să investim în infrastructură, pentru că războiul se poartă și cu infrastructură: să aduci un tren în câteva ore în loc să-l aduci în câteva zile face o diferență logistică enormă. Și atunci noi ar trebui să folosim banii din PNRR și din programele operaționale astfel încât să construim o infrastructură beton a României. Din păcate, mulți din banii aceștia România îi pierde”, a explicat europarlamentarul.
O „infrastructură beton” înseamnă inclusiv spitale, drumuri, trenuri, porturi, spune el.
În ceea ce privește criteriile de alocare a banilor, Ștefănuță crede că ar trebui „să fie niște criterii care țin cont de regiune și de apropierea de posibilul front. De ce? Pentru că statele în context de război tot egoiste sunt. Ajutorul, să zicem, care ar veni din Italia pentru flancul de est… italienii ar trimite în primul rând materiale. Tancuri. Dar cine ar pierde sânge? Tot noi de pe linia de front. Așa se întâmplă și în Ucraina, vedeți. Cine pierde sânge? Ucrainenii. Ce le trimitem noi? Materiale și bani. Ce nu le trimitem? Soldați”.
Viziunea ar trebui să cuprindă și investiții în țările care sunt cele mai posibile să fie atacate, spune Ștefănuță. „Rușii nu se vor speria că undeva în Marea Britanie este o bombă nucleară. când ai un braț întreg de state în care ei au mai fost și în care pot intra ca prin brânză.”
Ștefănuță atrage atenția că România riscă să piardă în contextul planului ReArm Europe deoarece o mare parte din fonduri vor veni de la țările care nu au reușit să cheltuiască sumele alocate.
„Se vor lua bani de la coeziune, în mare parte, și asta e o mare problemă, pentru că coeziunea înseamnă și proiecte de business, și de social, și sunt multe lucruri în coeziune, dar ce să faci în același timp dacă noi nu suntem în stare să cheltuim banii europeni? Și dacă noi am pierdut un an și ceva de zile cu alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, care efectiv ne-au mâncat ficații, și ne-au mâncat timpul pe care putema să-l investim în proiecte de atragere a unor fonduri europene. Și mi se pare efectiv o crimă chestia asta”, a concluzionat Ștefănuță.
UE ca veritabil furnizor de securitate
Pentru a obține pacea și stabilitatea în Europa, UE trebuie să sprijine Ucraina și să devină ea însăși mai rezilientă, susțin eurodeputații. Rezoluția adotpată miercuri de Parlamentul European afirmă că „Europa se confruntă în prezent cu cea mai profundă amenințare militară la adresa integrității sale teritoriale de la sfârșitul Războiului Rece, și invită statele membre, partenerii internaționali și aliații NATO să ridice toate restricțiile privind utilizarea sistemelor de arme occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei.”
Rusia – sprijinită de aliații săi Belarus, China, Coreea de Nord și Iran – este „cea mai semnificativă amenințare directă și indirectă la adresa UE”, se afirmă în rezoluție. Deputații subliniază modul în care acțiunile și declarațiile recente ale administrației Trump au sporit îngrijorarea cu privire la viitoarea poziție a SUA față de Rusia, NATO și securitatea europeană, și condamnă ferm amenințările SUA la adresa Groenlandei. În acest context, Parlamentul subliniază că eforturile de apărare ale UE „nu pot rămâne limitate ca dimensiune, fragmentate ca domeniu de aplicare și îndelungate în ceea ce privește livrarea”. Deputații cer eforturi sporite în domeniul militar, dar și în sectoarele industrial, tehnologic și al informațiilor.
Pregătiți pentru cele mai extreme situații militare
Textul afirmă că UE trebuie să permită administrației sale „să accelereze procedurile” în cazul războaielor sau al altor crize la scară largă. Subliniind importanța cooperării UE-NATO, deputații solicită, de asemenea, dezvoltarea în cadrul NATO a unui pilon european pe deplin capabil să acționeze în mod autonom ori de câte ori este necesar.
Deputații consideră că UE trebuie să decidă cu privire la o viziune unitară și clară pe termen lung pentru industria europeană de apărare și solicită o creștere semnificativă a achizițiilor comune de echipamente din statele membre ale UE. Ei insistă asupra faptului că procesul decizional privind apărarea europeană ar trebui să fie mai puțin complex. Aceștia sunt de acord cu crearea unui consiliu al miniștrilor apărării și trecerea de la unanimitate la majoritate calificată pentru deciziile UE în acest domeniu, cu excepția operațiilor militare cu mandat executiv.
Parlamentul avertizează că, fără o creștere substanțială a investițiilor, obiectivele de securitate și apărare ale UE nu vor fi atinse nici pentru sprijinul militar acordat Ucrainei, nici pentru îmbunătățirea securității europene comune. Deputații afirmă că „nevoile urgente nu pot aștepta următorul cadru financiar multianual” și solicită soluții inovatoare pentru găsirea fără întârziere a unor fonduri suplimentare, precum un sistem de obligațiuni europene pentru apărare pentru a finanța investițiile militare la scară largă.
Rezoluția a fost adoptată cu 419 voturi pentru, 204 împotrivă și 46 abțineri.